Cele mai recente modificări ale Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, ce conțin clarificări legate de responsabilitatea pentru apărarea împotriva incendiilor, sunt în continuare în lucru la comisiile permanente ale Senatului.
Termenul de aprobare tacită a fost prelungit de la 45 de zile la 60 de zile, acesta urmând sã se împlinească după vacanta parlamentară, la două zile de la reluarea activității Senatului.
Schimbările propuse de mai mulți senatori de la partidul AUR prevăd ca instituțiile Consiliului județean/Consiliul General al Municipiului București să fie obligate să instituie reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor pentru unităţile subordonate, domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale.
De asemenea, acestea trebuie să desemneze persoana responsabilă privind activitatea de prevenire şi protecţie la incendiu şi a situaţiilor de urgenţă.
Cadrul tehnic în securitatea și protecția la incendiu va fi în subordinea directă a conducătorului instituției și nu a personalului administrativ care are și alte sarcini din alte domenii în cadrul instituției respective.
Manopera mai scumpa pentru instalatii sanitare, in provincie
Totodată, cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului București, consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, consiliilor județene și locale, instituțiilor și operatorilor economici se vor subordona conducătorului instituţiei sau operatorului economic, după caz.
Până în prezent, propunerea legislativă a primit două avize favorabile și un aviz negativ din partea comisiilor Senatului.
Ce prevede legea în prezent
Conform prevederilor în vigoare în acest moment, responsabilităţile sunt în sarcina conducătorului instituţiei şi a responsabilului cu securitatea, iar protecţia la incendiu trebuie să fie în subordinea directă a acestora.
În practică, însă, lucrurile stau cu totul altfel. În majoritatea Consiliilor Judeţene, Primării, Spitale, celelalte instituţii publice, personalul care răspunde de prevenire şi protecţie are şi multe alte sarcini din alte domenii, de exemplu, este angajat la un birou, de regulă, administrativ.
Din această poziţie, este practic imposibil să impună respectarea normelor de prevenire şi protecţie a următorilor: șef birou, șef serviciu, director adjunct, director general. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care nu se respectă normele de prevenire şi protecţie în instituțiile publice, explică inițiatorii.