Oferte locuri de munca top

Bune practici in achizitiile publice pentru constructii/modernizari

Bunele practici ce se aplică în realizarea achizițiilor pentru contractele de lucrări ce au ca obiect construcția și modernizarea de investiții au fost făcute publice printr-o notificare emisă de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (document atașat la finalul articolului).

Astfel, autoritățile contractante vor avea în vedere mai multe aspecte în situația în care le sunt aplicabile prevederile Anexei nr. 2 din HG nr. 1/2018 în procesul de atribuire a contractelor de lucrări care includ și proiectarea acestora. Precizările aduse de Agenție pot fi considerate bună practică, recomandându-se utilizarea lor și în cazul atribuirii unor asemenea contracte care au o valoare estimată mai mică decât 24.977.096 lei, se arată în notificare.

Ca regulă generală, obiectivele de investiții care compun infrastructura publică se realizează prin intermediul unor contracte de lucrări, care implică următoarele două abordări diferite:

1.Execuție pe baza proiectului tehnic pus la dispoziție de Beneficiar (a se vedea abordarea reflectată prin clauzele contractuale prevăzute prin Anexa nr. 1 la HG nr. 1/2018).

Această abordare ar trebui aplicată atunci când sunt îndeplinite următoarele premise:

  1. obiectul principal al lucrărilor este realizarea unor activități/operațiuni cu un grad ridicat de standardizare pentru lucrări de rezistență, arhitectură și/sau finisaje aferente unei structuri civile/de drum ;
  2. riscul de cost este prea ridicat;
  3. realizarea proiectului tehnic nu presupune activități de o complexitate deosebită (adică poate fi pregătit de o companie de proiectare pe baza normativelor tehnice și proiectelor similare realizate, fără a fi necesar să fie încorporate elemente inovative și/sau experiența Antreprenorului în identificarea soluțiiloroptime/cele mai adecvate aferente realizării respectivelor lucrări), iar costurile de construcție, de întreținere și / sau de operare sunt cei mai importanți factori decizionali în alegerea soluției tehnice dintre opțiunile reflectate la nivelul studiului de fezabilitate;
  4. autoritatea contractantă dorește să aibă controlul asupra procesului de proiectare (adică dorește să fie implicată în aprobarea tuturor detaliilor constructive și alegerii între diferitele opțiuni aferente acestora).

Exemple de astfel de proiecte pot include: școli, clădiri de birouri, clădiri de locuințe, tuneluri, diguri, lucrări de irigații, rețele de apă și/sau canalizare, autostrăzi/ drumuri și lucrări simple de infrastructură (cum ar fi lucrările de reparații capitale și lucrări de întreținere pentru clădiri/drumuri) și altele care se încadrează în condițiile menționate la lit. a) – d).

2.Realizarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor de către Antreprenor (a se vedea abordarea reflectată prin clauzele contractuale prevăzute prin Anexa nr. 2 la HG nr. 1/2018). Este adecvată utilizarea unui asemenea contract în cazul proiectelor care implică următoarele trăsături:

  1. scopul principal al lucrărilor este de a realiza infrastructura obiectivului de investiții, integrând o componentă semnificativă de proces tehnologic, acesta din urmă presupunând instalarea unor echipamente destinate efectuării unor operațiuni electrice, mecanice sau electromecanice pe parcursul funcționării/exploatării respectivului obiectiv de investiții;
  2. proiectul implică realizarea unui proiect tehnic complex (deoarece presupune alegerea soluțiilor tehnice dintr-o gamă largă de tehnologii și echipamente disponibile pe piață), făcând necesară luarea în considerare a experienței și abilităților Antreprenorului, având în vedere că pot aduce o valoare adăugată semnificativă în performanța atinsă de rezultatul proiectului;
  3. selectarea prealabilă a tehnologiei și / sau a echipamentelor prin documentația de atribuire ar elimina participarea anumitor operatori economici la procedura de atribuire a contractului.

Exemple de astfel de proiecte sunt: instalații de tratare a apei și a apelor uzate, centrale electrice, instalații industriale, instalații petrochimice, sisteme de metrou, sisteme feroviare, precum și lucrări de mica anvergură (cum ar fi stații de pompare) și altele care se încadrează în condițiile menționate la lit. a) – c).

În acest context, prin notificare se arată că studiul de fezabilitate (conținutul acestuia) ar trebui să difere în funcție de alegerea autorității contractante între cele două abordări (de exemplu, studiile de fezabilitate pentru proiectele care includ proiectarea și execuția lucrărilor trebuie să se concentreze mai mult pe cerințe/specificații de performanță, în timp ce studiile de fezabilitate pentru proiectele care presupun execuția lucrărilor pe baza proiectului tehnic pus la dispoziție de Beneficiar vor oferi mai multe detalii la nivel tehnic – liste de cantități pentru activitățile principale, metode de construcție care trebuie utilizate, etc.).

Autoritățile contractante ar trebui să stipuleze în documentația de atribuire care stă la bază procesului de achiziție a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate faptul că prestatorii acestora trebuie să facă o analiză detaliată a elementelor care descriu ambele opțiuni, precum și că acesta trebuie să adapteze conținutul studiului de fezabilitate în conformitate cu alegerea autorității contractante referitoare la abordarea pe care dorește să o urmeze, recomandă Agenția.

Totodată, în cazul în care autoritatea contractantă utilizează pentru realizarea obiectivului de investiții abordarea bazată pe atribuirea unui contract de lucrări care include și proiectarea acestora în conformitate cu legislația de specialitate, respectiva autoritate trebuie să conștientizeze faptul că viitorul contractant este responsabil atât pentru prestarea serviciilor de proiectare (elaborarea documentației tehnice și a detaliilor de execuție atât pentru lucrările permanente cât și provizorii), cât și pentru lucrările de construcție (permanente, respectiv provizorii), pe baza cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, respectiv documentația de atribuire pe baza căreia se desfășoară procedura de atribuire. Astfel, elementul principal care trebuie avut în vedere de autoritatea contractantă atunci când elaborează caietul de sarcini al achiziției (specificațiile tehnice) este că acestea din urmă nu pot fi la fel de detaliate în comparație cu un proiect tehnic, ci trebuie axate pe rezultatele urmărite (specificații de performanță și/sau de calitate).

Această abordare este mai adecvată în cadrul proiectelor care sunt complexe prin faptul că:

* Includ lucrările de construcție a infrastructurii propriu-zise, integrând o componentă semnificativă de proces tehnologic, acesta din urmă presupunând instalarea unor echipamente destinate efectuării unor operațiuni electrice, mecanice sau electromecanice integrate într-un flux tehnologic. Rezultatul acestei flux tehnologic caracterizează, în fapt, performanța obiectivului de investiții;

* Procesul tehnologic poate fi implementat folosind o gamă largă de tehnologii și echipamente;

* Realizarea construcției necesită o soluție tehnică complexă, în raport de care autoritatea contractantă nu dorește să preia toate riscurile legate de calitatea proiectării;

* Experiența contractantului – Antreprenorul general în realizarea unor construcții similare aduce o valoare semnificativă asupra performanței rezultatul obiectului de investiții.

Astfel, în cazul contractelor care au ca obiect proiectarea și execuția lucrărilor, modul de exprimare al prețului contractului are la bază sume forfetare care corespund pachetelor/categoriilor de activități aferente implementării acestuia. Conform acestei abordări clasice, contractantul este de acord ca pentru un preț forfetar (fix) să realizeze toate operațiunile/lucrările necesare îndeplinirii fiecărui jalon/fază determinantă/punct critic stabilit de autoritatea contractantă, la nivelul de calitate și performanță impus de aceasta, riscul de cantități fiind preluat, prin urmare, de contractant. Autoritatea contractantă este de acord să plătească acest preț, prin contract fiind stabilite, de obicei, mai multe tranșe (plăți periodice) în corelare cu progresul fizic al lucrărilor. În acest context, Lista de prețuri/Graficul de eșalonare al prețurilor elaborată de autoritatea contractantă nu trebuie să aibă asociate liste de cantități obligatorii pentru ofertanți (acestea urmând a fi elaborate în procesul derealizare a proiectului tehnic, în conformitate cu prevederile pct. V din anexa nr. 10 la HG nr. 907/2016), lista de prețuri fiind utilizată, în primul rând, pentru stabilirea unui mod unitar de întocmire a propunerilor financiare.

 

Descărcați aici Notificarea ANAP

 

 

 

 

 

Citiți și:

Va fi reluat un proiect de investitii amanat de opt ani

Se contureaza o viitoare sosea de centura

Cerere redusa pentru inchirierea de utilaje, in provincie

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 3/ mai 2019

Sus
Translate »