Vor fi trimise către Comisia Europeană, conform unui memorandum aprobat de către executiv, proiectele Acordului de parteneriat și ale Programelor operaționale prin care vor fi atrase fonduri europene în perioada de programare 2021 – 2027.
De asemenea, vor continua negocierile informale cu Comisa Europeană și vor fi dispuse măsurile pentru asigurarea resurselor financare care că permită nivelul de co-finanțare națioonală minim și diferențiat.
Propunerile de alocare a fondurilor europene pentru viitoarele programe operaționale sunt:
* 8 Programe Operaționale Regionale – aprox. 9 mld euro (FEDR, aprox. 52% din alocarea totală FEDR) cu o distribuție la nivel regional conform formulei de alocare aferente POR 2014-2020;
* Program Operațional Transport – aprox. 4,898 mld euro (multifond FEDR – 2.328 mld euro și FC – 2.570 mld euro);
* Program Operațional Dezvoltare Durabilă – aprox. 3,9 mld euro (multifond FEDR – 3.085 mld euro și FC – 837 mil euro);
* Program Operațional Sănătate – aprox. 2,8 mld euro (multifond FEDR – 1.982 mld euro și FSE+ 900 mil euro);
* Program Operațional Incluziune si Demnitate Socială – aprox. 2,9 mld euro (multifond FEDR – 574 mil euro și FSE+ 2.369 mld euro);
* Program Operațional Educatie și Ocupare – aprox. 3,297 mld euro FSE+;
* Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare– aprox. 1,615 mld euro FEDR;
* Program Operațional pentru Tranziție Justa – aprox. 1,766 mld euro;
* Program Operațional Asistență Tehnică – aprox 0,682 mld euro (multifond FEDR 280,462 mil Euro și FSE+ 140,820 mil euro).
De asemenea, în urma consultărilor publice, pentru proiectele Acordului de parteneriat și ale Programelor operaționale au rezultat mai multe concluzii, printe care amintim:
* Program Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
S-a evidențiat importanța investițiilor în sectorul eficiență energetică și smart grid,
concomitent fiind subliniată nevoia de investiții în energii regenerabile, pe de o parte, iar pe de altă parte necesitatea finanțării gazului în continuare;
Nevoia de pregătire a proiectelor în paralel cu procesul de programare, în special în sectorul apă/apă uzată, precum și necesitatea de recuperare a încrederii pieței în investițiile din fonduri europene și a atragerii forței de muncă în sectorul apă/apă uzată. Programul ar trebui să conțină o componentă prin care operatorii de apă să poată să dezvolte proiecte pentru reducerea amprentei de carbon și pentru reabilitarea rețelei existente;
Programul trebuie să evidențieze mai mult conservarea biodiveristății, a coridoarelor
ecologice și a infrastructurii verzi, precum si conservarea unor specii;
Necesitatea finanțării de măsuri de reducere a zgomotului în cadrul programelor operaționale
Alocarea pentru prioritatea privind protecția mediului și gestionării riscurilor este mult
inferioară nevoilor de finanțare.
* Program Operațional Transport (POT)
A fost apreciat în mod deosebit elementul de noutate adus de POT, faptul că este prevăzută o Axă prioritară distinctă pentru intervențiile ce privesc investițiile în trenurile metropolitane/urbane, care pot contribui la descongestionarea marilor orașe.
Una dintre recomandarile formulate vizează implicarea societății civile inclusiv în etapa de implementare a POT. În mod similar, așa cum este cazul și în cadrul exercițiului financiar 2014- 2020, acestea vor putea face parte din comitetul de monitorizare a respectivului program operațional.
A fost apreciată și dimensiunea referitoarele la aspectele de mediu/conectivitatea ecologică, taxonomia UE, în a fi promovate doar acele investiții care sunt sustenabile din punct de vedere al mediului.
* 8 Programe Operaționale Regionale (POR)
Necesitatea alinierii Strategiei de Renovare a Romaniei cu Inițiativa Comisiei Renovation Wave revizuită în primăvară.
Activitățile eligibile din cadrul Regenerarii Urbane nu ar trebui să se refere doar la
infrastructura verde, parcuri și spații verzi, conceptul implicând activități complexe de la
reabilitare până la schimbarea comportamentului publicului, fiind importantă departajarea activităților pe categorii de orașe, nevoile acestora fiind diferite. Trebuie abordat și spațiul public urban, nu doar spațiile degradate.
Includerea la acțiunea cercetare – dezvoltare, ca beneficiari, a structurilor de cercetare –
dezvoltare fără personalitate juridică, coordonate de spitale, dar care nu pot depune proiecte.
Suținerea ideii de Zone Urbane Funcționale și asocierea între unități administrativ-teritoriale.
Exista și alți beneficiari decât UAT-urile cu proiecte de anvergură care ar trebui să apară în Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană. Aceste strategii trebuie să reuneasca toate intervențiile.
De avut în vedere o componentă de abordari integrate între regiuni prin încurajarea ADR-urilor să gândească măsuri referitoare la colaborarea între regiuni.
Citiți și:
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2020
