Oferte locuri de munca top

Cine sunt beneficiarii reali ai contractelor publice?

Legea achizițiilor publice nu conține nicio dispoziție care să asigure transparența achizițiilor publice sub aspectul cunoașterii identității persoanelor fizice și/sau juridice care dețin acțiunile societăților comerciale participante la procedurile de atribuire, susțin câțiva parlamentari din opoziție. Aceștia au inițiat mai multe proiecte de modificare a Legilor achizițiilor publice.

Inițiatorii noilor proiecte legislative spun că  o serie de companii cu acționariat necunoscut au ajuns să câștige în mod repetat contracte cu statul în valoare de zeci și sute de milioane de euro. Acești bani sunt achitați de către autoritățile contractante din fonduri publice fără nicio posibilitate de a afla cine sunt beneficiarii reali ai acestor sume.

Un alt element important pentru corecta desfășurare a achizițiilor publice este evitarea conflictului de interese.

Pentru acest scop este dedicată o secțiune întreagă din lege, bazată în principal pe declararea lipsei conflictului de interese dintre participanții la achiziție, respectiv dintre personalul entității contractante și, printre alții, persoanele care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanți/candidați, terți susținători sau subcontractanți propuși.

Or, în cazul titlurilor de participare la purtător nu se poate certifica veridicitatea acestor declarații de lipsă a conflictului de interese, din cauza anonimității deținătorilor titlurilor.

Ascunderea identității acționarilor este posibilă prin exploatarea unor vechi prevederi ale Legii nr. 31/1990, conform cărora acțiunile care alcătuiesc capitalul social al societăților pe acțiuni pot fi clasificate, după criteriul modului de transmitere, în acțiuni normative și acțiuni la purtător. Această clasificare, inclusă chiar de la prima formă a legii, își are originea in proiectul de cod comercial din anul 1938 care a fost considerat unul dintre cele mai avansate din acea perioadӑ, însӑ nu a fost adoptat şi nu s-a aflat în vigoare niciodatӑ.

Acƫiunile la purtator nu conƫin datele de identificare ale acƫionarilor, iar simpla stare de fapt constând în posesia acestor titluri constituie o prezumƫie relativӑ a dreptului de proprietate care opereazӑ în favoarea deƫinӑtorilor lor. Mai mult decat atât, transferul dreptului de proprietate asupra acƫiunilor la purtator se realizeazӑ prin predarea fizicӑ a titlurilor, fӑrӑ nicio altӑ formalitate suplimentarӑ şi fӑrӑ înregistrarea tranzacƫiei de cӑtre o instituƫie independentӑ şi autorizatӑ în acest sens.

Dificultatea identificӑrii proprietarilor acƫiunilor la purtator, şi implicit a ultimului deƫinӑtor al companiei care a emis instrumentele respective, reprezintӑ o breșă intens exploatatӑ în activitӑƫile de ascundere sau deghizare a adevăratei proprietӑƫi e entitӑƫilor utilizate în cadrul schemelor de spӑlare a banilor. Din acest motiv, FATF (Grupul de Acƫiune Financiarӑ privind spӑlarea banilor) recomandӑ statelor a cӑror legislaƫie permite societӑƫilor comerciale emiterea de acƫiuni la purtator sӑ ia mӑsurile adecvate care sӑ previnӑ folosirea acestor firme pentru spӑlarea de bani şi demonstreze cӑ mӑsurile respective sunt eficiente.

Conform aceleiaşi organizaƫii internaƫionale, asemenea mӑsuri pot consta în: interzicerea acƫiunilor la purtator; convertirea acestora în acƫiuni nominative şi/sau dematerializarea lor; imobilizarea acƫiunilor la purtator prin impunerea unei obligaƫii de depozitare a acestora la autoritӑƫi financiare reglementate sau intermediari profesionişti; înregistrarea tranzacƫiilor cu acƫiuni la purtator în registre electronice accesibile autoritӑƫilor competente.

Sume importante din bugetele publice româneşti pot finanța terorismul

Pe lângă riscul ca sume importante din bugetele publice româneşti sӑ devină surse de finanƫare ale unor activitӑƫi cu caracter terorist din ƫara sau din strӑinatate, legislaƫia actualӑ permite funcƫionarilor publici aflaƫi sub incidenƫa Legii nr. 176/2000 sӑ ascundӑ cu usurinƫӑ fluctuaƫiile nejustificate ale averilor rezultate din facilitarea ilicitӑ a accesului la contracte de achiziƫie publicӑ pentru companiile cu acƫiuni la purtator pe care le controleazӑ, prin intermediul cӑrora încӑlcările legislaƫiei privind conflictul de interese pot fi muşamalizate cu usurinƫӑ.

Pentru eliminarea şi/sau minimalizarea acestor riscuri, în ultimii cinci ani nu mai puƫin de 13 state au interzis complet emiterea de acƫiuni la purtator, alte 29 au impus diverse restricƫii la tranzacƫionarea acestor titluri, în timp ce ultimele 6, printre care şi România, nu au luat încă nicio mӑsură în acest sens.

Cu toate că o eventualӑ abolire a acƫiunilor la purtător reprezintӑ o opƫiune demnӑ de luat în calcul şi pentru România, parlamentarii apreciază cӑ adoptarea bruscӑ a acestei mӑsuri drastice ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri şi ar determina un număr important de companii mici şi mijlocii sӑ recurgӑ la procedurile birocratice pentru înregistrarea transferurilor de acƫiuni.

De asemenea, ei considerӑ cӑ o astfel de masurӑ necesitӑ o procedurӑ clarӑ de modificare sau radiere a societӑƫilor vizate, iar un asemenea act normativ ar avea nevoie de un timp mai lung pentru elaborare şi dezbatere.

Ar putea fi interzisă accesarea banilor publici de cӑtre entitӑƫile cu acƫionariat secret

Grupul de parlamentari propune, prin proiecte de lege depuse recent în Parlament,  interzicerea accesului societӑƫilor cu acƫiuni la purtător în cadrul atribuirii contractelor de achiziƫie publicӑ reglementate prin Legile achizițiilor publice, astfel încât sӑ fie limitatӑ într-o primӑ etapӑ accesarea banilor publici de cӑtre entitӑƫile cu acƫionariat secret. Pentru eficienƫa reglementӑrii, ei propun şi interzicerea semnӑrii unor noi contracte subsecvente cu aceste societӑƫi în cazul contractelor-cadru existente la data intrӑrii în vigoare a legii de modificare.

Consecinƫa adoptӑrii prezentei iniƫiative legislative va fi aceea cӑ, pentru a îndeplini noile condiƫii de eligibilitate, deƫinӑtorii societӑƫilor comerciale vizate vor trebui sӑ converteascӑ acƫiunile la purtӑtor în acƫiuni normative, potrivit dispozitiilor Legii nr 31/1990, dezvӑluindu-şi astfel identitatea.

Noile proiecte legislative vizează și firma de construcții TelDrum SA despre care se spune că este deținută de președintele PSD, Liviu Dragnea, prin intermediul acțiunilor la purtător.

 

cop1

 

Revista – Rasfoieste revista ARENA Constructiilor , editia septembrie (click aici)

TopJobs  –  Oferte locuri de munca in constructii (click aici)

Newsletter – Primesti gratuit stirile ARENA Constructiilor ! click aici!

Sus
Translate »