Oferte locuri de munca top

Cladirile de birouri sunt clasificate in mod subiectiv

“Pe piața imobiliară din România ne confruntăm cu o lipsă a reglementărilor, acest lucru determinând dezvoltatorii de clădiri de birouri să se ghideze după standardele internaționale recomandate de BOMA (Building Owners and Managers Association) – Asociația Internațională a Proprietarilor și Administratorilor de Clădiri pentru a clasifica în mod corect clădirea”, a explicat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.

În același timp,  Alina Berghian atrage atenția că aceste clase reprezintă un sistem subiectiv de catalogare, ce exprimă potențialul competitiv al fiecărei clădiri de a atrage clienți de categorii similare.

Conform specialiștilor de la BOMA, clădirile de birouri se ȋmpart în trei clase: A, B şi C, dar pot fi catalogate și drept clădiri verzi, unele dintre cele mai căutate în ultimii ani.

„Am observat, ȋn ultima perioadă, că ȋn rȃndul companiilor există tendința de căutare a spațiilor pentru birouri ȋn clădiri dedicate, tot mai mulți antreprenori alegȃnd să ȋși mute activitatea din apartamente de bloc, vile etc. Deși costurile sunt mai mari, schimbarea se datorează, ȋn mare parte, facilităților oferite de aceste clădiri, indiferent de clasa din care fac parte”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.


Cui se adresează o clădire de clasă A și cum se diferențiază
“O clădire de clasă A se diferențiază în principal prin locație, care trebuie să fie una de excepție, într-o zonă centrală sau ultracentrală, cu vizibilitate și acces facil. Două dintre condițiile principale ce fac o clădire să fie de clasă A sunt cele legate de suprafață – astfel, cea totală ar trebui să depășească 10.000 mp, iar cea pe nivel să fie de cel puțin 1.000 mp”, a mai spus Alina Berghian.

Aceasta a subliniat, de asemenea, că suprafața utilă trebuie să reprezinte cel mult 80 – 85% din cea construită. Arhitectura, plafoanele suspendate, lifturile sau sistemul de climatizare și ventilație, sunt alte aspecte care contribuie la încadrarea unei clădiri în clasa A.

Imobilele de birouri încadrate în această clasă se adresează în special companiilor care doresc să își creeze un renume pe piață și pentru care imaginea dobandită sau dorită îi obligă să se alinieze la standardele internaționale.


Clasa B – adresabilitate vastă
“Clădirile de birouri de clasă B au o locație semicentrală sau periferică, o suprafață construită de 1.000-3.000 mp cu 400-500 mp pe nivel, sisteme de telecomunicații bune, finisaje de o calitate medie, sistem de climatizare și locuri de parcare incluse”, a mai afirmat Alina Berghian.

Imobilele clasă B se adresează unei game variate de companii. Unele sunt cele internaționale care utilizează spațiile pentru activități conexe, care nu necesită relație face-to-face cu clienții, companii pentru care locația este mai puțin importantă. La acestea se adaugă companii mari, care închiriază clădirea pentru sediu propriu și companii mici și mijlocii, care închiriază de obicei suprafețe începând de la 200 mp, pe un termen de minim 2 ani.


Clasa C – cel mai mare grad de ocupare
“Comparativ cu clădirile de clasă A și B, clădirile din clasa C sunt de două tipuri: clădiri noi situate în zone semicentrale și foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii. Pentru a putea fi aduse la standarde corespunzătoare, acestea din urmă necesită reamenajări și crearea unei infrastructuri de comunicații, investiții mai mici în finisaje, însă obligatoriu parcări generoase”, a explicat Alina Berghian.

Clădirile de clasă C, având avantajul chiriilor mai scăzute, precum și multitudinea locurilor de parcare, reprezintă o alegere a companiilor mici și mijlocii, care au nevoie de spații în care să își desfășoare activitățile administrative. Aceste clădiri au un grad destul de mare de ocupare, indiferent că sunt noi sau mai vechi de 15 ani.


Clădirile verzi, ideale pentru companiile mari
O altă categorie de birouri, tot mai căutată în ultimii ani, este cea a clădirilor verzi. De cele mai multe ori, acestea se încadrează în clasa A, fiind sustenabile din punct de vedere ecologic și respectând anumite standarde ȋn timpul proiectării, al construirii și al exploatării ulterioare.

“Certificările pentru clădirile verzi sunt date de instituții independente, locale sau internaționale. Certificările internaționale de acest gen sunt: BREEAM (BRE Environmental Assessment Method), LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), DGNB (Deutsche Gesellschaftfür Nachhaltiges Bauen) și HQE (Haute Qualité Environnementale), însă cele mai des întâlnite pe piața din România sunt primele două”, a încheiat Alina Berghian.

 

 

Revista – Rasfoieste revista ARENA Constructiilor , editia iul-aug 2017 (click aici)

TopJobs  –  Oferte locuri de munca in constructii (click aici)

Newsletter – Primesti gratuit stirile ARENA Constructiilor ! click aici!

 

 

Sus