În domeniul infrastructurii de transport, un punct sensibil pentru țara noastră, am pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro din fondurile totale alocate, potrivit celor spuse astăzi de comisarul european Corina Crețu, în cadrul unei conferințe.
Din cei 19,5 miliarde de euro alocaţi pe Politica de Coeziune şi Fondul de Dezvoltare Regională, fonduri pe care le gestionează Corina Crețu, ” s-au pierdut între 1,8 şi 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport”, a spus Corina Creţu.
Din cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2014, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar doar aproximativ 14-15 miliarde au fost practic lucrări pe teren, ”pentru că 3 miliarde aproape au fost salvate prin proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI şi BERD pe care România le avea încă pentru proiecte realizate, cum ar fi de pildă Autostrada Soarelui, care era deja realizată, dar pentru care statul încă plătea credite. De asemenea, am preluat salariile tuturor funcţionarilor care lucrează pe fonduri europene în România, tocmai pentru a ajunge la această rată de absorbţie de 90% şi a degreva bugetul naţional de această povară a creditelor la care se angajase”, a mai spus comisarul european.
În acest ciclu financiar, România are alocaţi, în total, aproximativ 31 de miliarde de euro, incluzând banii pentru agricultură.
Fondurile europene oferă finanţare pentru aproximativ 60-65% din investiţiile publice în România.
În ceea ce privește „limbajul antieuropean care e din ce în ce mai pregnant”. Corina Crețu a declarat: „Cred că România nu-şi poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană mai ales acum, când are în faţă preşedinţia Uniunii, când are posibilitatea ca lider al Uniunii Europene să schimbe lucrurile în bine din interior”.
Totodată, comisarul european a declarat: ”Voi fi un susţinător al unei Preşedinţii de succes şi mă angajez ca, în această perioadă care a mai rămas, să încercăm să îmbunătăţim lucrurile care sunt de îmbunătăţit. De pildă, calitatea slabă a infrastructurii o cunoaştem cu toţii, este o situaţie resimţită de către toţi cetăţenii. Această calitate slabă limitează perspectivele de creştere economică pentru România, în special în sectoarele de transporturi, mediu şi energie, şi, tocmai de aceea, de fiecare dată, discut cu autorităţile să urgenteze proiectele în domeniu”.
Citiți și:
37 mil euro pentru largirea unei cunoscute sosele din Bucuresti
Spatii de productie si depozitare cu suprafata de peste 12 mii mp
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.7/oct 2018
