Oferte locuri de munca top

Cresterea Eficientei Energetice- perspective si oportunitati

Creşterea eficienţei energetice a clădirilor este marea provocare până în 2020 

Foto Conferinta    conf3

Atât oportunităţile, cât şi provocările care trebuie depăşite pentru creşterea eficienţei energetice şi realizarea trecerii spre clădiri aproape zero energie au fost dezbătute în cadrul Conferinţei „Creşterea eficienţei energetice – perspective şi oportunităţi”, eveniment organizat de revista ARENA Construcţiilor joi, 31 martie.

România are alocate în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 aproape 1,2 miliarde de euro pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri rezidenţiale, în clădiri publice şi pentru iluminat public.

Din această sumă, 667 de milioane de euro sunt destinate creşterii eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale. Proiectele pe acest palier vor putea fi depuse începând cu 16 mai, a anunţat Ionuţ Trincă, consilier în cadrul Autorităţii de Management a Programului Operaţional Regional din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Potenţialii beneficiari ai programului sunt toate localităţile urbane. Pentru a putea accesa fondurile pentru reabilitare termică, oraşele cu o populaţie de peste 5.000 de locuitori trebuie să întocmească strategii locale în domeniul energiei (de exemplu Planuri de Acţiune pentru Energie Durabilă – PAED, strategii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon). În plus, localităţile cu peste 20.000 de locuitori trebuie să numească un manager energetic atestat.

Deşi în România sunt 115 localităţi cu peste 20.000 de locuitori, până în prezent au fost atestaţi doar patru manageri energetici la nivel naţional, atrage atenţia doamna Irina Nicolau, expert în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Serviciul Monitorizare Planul Naţional de Acţiune pentru Eficienţă Energetică.

La nivelul Sectorului 1 au fost cheltuite în perioada 2009 – 2015 peste 390 de milioane de euro pentru programul local de reabilitare termică. În urma acestuia, au fost realizate intervenţii pentru 905 blocuri, totalizând circa 48.000 de apartamente.

În prezent, în sector mai sunt de reabilitat circa 50 de blocuri, a precizat Ion Dogeanu, directorul executiv al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi Protecţia Mediului Sector 1.

Ţintele de reducere a consumului de energie în urma implementării programului naţional de creştere a eficienţei energetice sunt mult prea modeste, consideră Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România.

În contextul în care din anul 2018 toate clădirile publice noi trebui să aibă un consum de energie aproape de zero, iar aceeaşi prevedere se aplică din 2020 tuturor clădirilor, este necesară o definire clară a parametrilor pe care trebuie să îi atingă o astfel de construcţie, adaugă doamna Mladin.

În perioada următoare va fi publicat un ordin de ministru privind stabilirea pragurilor de consum pentru clădirile aproape zero energie, a anunţat Darrian Cotescu, consilier în cadrul Direcţiei Tehnice din MDRAP.

Mediul privat se poziţionează cu un pas înaintea autorităţilor în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri concrete de trecere spre clădiri foarte eficiente energetic.

În cadrul Conferinţei, câţiva dintre arhitecţii noii generaţii de clădiri sustenabile au prezentat modul în care transpun în proiectele lor cerinţele privind eficienţa energetică şi protecţia mediului.

În opinia arhitectului Marius Călin, de la X Architecture & Engineering, este necesară o reformulare a tuturor criteriilor de proiectare, de urbanism, de arhitectură şi de realizare a instalaţiilor pentru a ajunge la clădiri sustenabile.

Arhitectul Dragoş Milotin, de la Epstein Architecture & Engineering a subliniat că prin analizarea unei multitudini de soluţii pentru creşterea eficienţei energetice a unei clădiri, poate fi stabilit un optim între costul de construcţie şi rezultatele preconizate. Prin aplicarea acestor soluţii pot fi diminuate costurile de întreţinerea cu până la 50%.

Arhitectul Andrei Petrache, de la DMA Architecture & Interior Design precizează că în proiectele pe care le derulează este vizat atât impactul pe care îl are cadrul natural pentru punerea în valoare a proiectului, cât şi utilizare unor surse alternative de energie, de exemplu energia geotermală şi energia solară.

În România, clădirile au cea mai mare pondere în consumul final de energie, aproximativ 34%, devansând industria şi transporturile. Totodată, prezintă şi cel mai mare potenţial pentru reducerea consumului final de energie, de circa 41,5%, subliniază Şerban Danciu, Country Initiative Manager În cadrul Institutului European pentru Performanţa Energetică a Clădirilor (BPIE).

Dacă până la nivelul anului 2020 România şi-a propus să îşi diminueze consumul de energie cu 19% faţă de anul 1990, cel mai probabil până în orizontul 2030 consumul va trebui să scadă cu 30% comparativ cu anul de referinţă, adaugă domnul Danciu.

În România, definiţia actuală a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este foarte generală, intuitivă şi simplă, lipseşte înţelegerea conceptului şi detalierea lui în practică, este de părere Horia Petran, Şef al Centrului de Performanță Energetică a Clădirilor din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC“.

Pentru a pregăti trecerea spre clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero este nevoie şi de programe de formare profesională. În acest sens, INCD URBAN-INCERC este membru fondator al Clusterului Pro-nZEB, proiect care îşi propune să dezvolte o reţea de centre de cunoaştere şi formare profesională pentru furnizarea de cursuri practice, demonstraţii şi servicii de consultanţă pentru implementarea nZEB.

Sus
Translate »