Pentru a eficientiza procesul de protejare a monumentelor istorice urmează să fie modifică legislația aferentă.
Aceste modificări vizează simplificarea procedurilor de avizare, notificarea publică a deciziilor de clasare de urgență și redistribuirea responsabilităților în cadrul Ministerului Culturii, adaptând legislația la realitățile specifice.
Astfel, inițiatorii unui nou proiect de act normativ propun excluderea categoriei de verificatori tehnici dintre specialiștii atestați de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice. Aceasta cu scopul de a elimina redundanțele legate de atestarea tehnico-profesională a verificatorilor și experților tehnici în construcții,.
Atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte și/sau experților tehnici, gestionată în continuare de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, se va realiza în conformitate cu cerințele legale aplicabile.
Noul proiect prevede și o redistribuire a responsabilităților în cadrul Ministerului Culturii, având în vedere atribuțiile extinse ale șefului compartimentului de specialitate și necesitatea eficientizării desfășurării ședințelor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
Astfel, funcția de secretar va fi preluată de alți specialiști din cadrul compartimentului de specialitate.
Totodată, este propusă introducerea unei surse noi de finanțare ce presupune posibilitatea includerii subvențiilor de la Bugetul de Stat ca o sursă adițională de finanțare pentru timbrul monumentelor istorice.
Aceste subvenții reprezintă un sprijin financiar direct acordat de bugetul de stat prin intermediul Ministerului Culturii, având ca scop protejarea și promovarea patrimoniului cultural al țării.
În vederea simplificării procedurilor și alinierii la cerințele actuale, se propune introducerea posibilității de notificare publică pentru deciziile de clasare de urgență.
În special, în contextul eforturilor de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a bunului cultural „Frontiera Imperiului Roman – Dacia” și în cazul monumentelor fără proprietar cunoscut. Această măsură permite luarea rapidă a măsurilor urgente necesare pentru salvarea bunurilor imobile aflat în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică.
Institutul Național al Patrimoniului a finanțat doar 55,45% din proiectele depuse
Timbrul monumentelor istorice a fost instituit în scopul de a sprijini activitățile de protejare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin finanțarea de lucrări (precum: intervenții de urgență, amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită), investigații și elaborarea de reglementări, norme și metodologii, programe sau proiecte culturale privind monumentele istorice.
Programul de finanțare din fondul timbrului monumentelor istorice permite abordarea restaurărilor pe categorii tematice, abordarea unor proiecte de anvergură mică și medie, precum și pe tematici care țin de domenii conexe restaurării.
Programul de finanțare din acest fond are și o componentă de creditare, pe care nu o are niciun alt program de finanțare a proiectelor și lucrărilor de restaurare.
Din sumele colectate, care s-au dovedit a fi insuficiente în raport cu cererile de finanțare depuse, Institutul Național al Patrimoniului a putut deschide linii de finanțare pentru proiecte care au ca scop protejarea și promovarea monumentelor istorice doar pentru trei din cele opt subprograme, iar pentru acestea s-au alocat valori minime față de necesarul real pe care-l implică un proiect de restaurare.
Referitor la numărul de solicitări de finanțare nerambursabilă depuse în cadrul apelurilor din ultimii ani, Institutul Național al Patrimoniului a avut posibilitatea financiară de a finanța doar 55,45% din proiectele depuse.
Numărul de proiecte finanțate este direct corelat cu valoarea maximă acordată per proiect, stabilită de Institut pentru fiecare apel de finanțare, însă foarte mică în raport cu amploarea proiectelor de restaurare, fie că vorbim de servicii de proiectare, intervenții de urgență sau lucrări de execuție.
Potrivit estimărilor realizate de Institutul Național al Patrimoniului, fondurile necesare pentru finanțare pot fi estimate între 40 milioane lei (minim) și 220 milioane lei (maxim), estimare realizată prin raportare la numărul de contracte de finanțare nerambursabilă gestionate de Institutul Național al Patrimoniului pe an, la anvergura proiectelor precum și la valorile minime și maxime per proiect și lucrări de restaurare.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie – decembrie 2023
