Dezvoltarea Bucureștiului și a zonelor adiacente prin extinderea infrastructurii și atragerea investițiilor private, a făcut obiectul dezbaterii “Cum se va extinde Bucureștiul”, organizată de revista ARENA Construcțiilor joi, 7 iunie.
Bucureștiul și zonele învecinate se află într-o conjunctură favorabilă, dată de disponibilitatea fondurilor europene pentru derularea de proiecte publice, dar și de interesul crescut al investitorilor privați pentru noi proiecte imobiliare.
Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, a subliniat în cadrul dezbaterii că, la nivel regional, centrul de greutate în privința dezvoltării se va muta treptat dinspre București spre Ilfov, care poate să asigure spațiul necesar dezvoltării, cu condiția ca aceasta să fie una coerentă.
În acest sens, în prezent CJ Ilfov lucrează la un Plan de Administrare a Teritoriului Județean (PATJ), care va trasa o serie de indicatori pe care primăriile vor trebui să îi respecte pentru ca dezvoltarea să fie sustenabilă. Astfel, să nu se mai poată construi, de exemplu, drumuri de 3 metri lățime sau locuințe cu fose septice în curte.
De asemenea, CJ Ilfov va continua seria investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, valoarea însumată a proiectelor cu fonduri europene aflate în pregătire ridicându-se la circa 400-500 de milioane de euro, a mai precizat domnul Petrache.
Totodată, președintele CJ Ilfov și-a exprimat deschiderea pentru o cât mai bună colaborare cu investitorii privați și îndeosebi cu cei care au o viziune pe termen lung.
La rândul său, Nicu Mardale, director în cadrul Direcției de Integrare Europeană a Consiliului Județean Giurgiu, a precizat că dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă principala modalitate prin care este urmărită atragerea investițiilor private. În acest sens, CJ Giurgiu dispune de o alocare de peste 130 de milioane de lei prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) pentru modernizarea a circa 100 km de drumuri județene, la care se adaugă circa 25 milioane de euro prin programul de cooperare transfrontalieră INTERREG România-Bulgaria pentru modernizarea DN 5A. Fondurile europene prin Programul Operațional Regional și Strategia UE pentru Regiunea Dunării mai contribuie cu peste 20 de milioane de euro pentru infrastructura rutieră.
Marius Fulga, managerul public al Consiliului Județean Călărași, a precizat în cadrul dezbaterii că a fost adoptată Strategia de dezvoltare a județului Călărași. Strategia nu pleacă doar de la necesități, ci și de la oportunitățile de finanțare, dat fiind că resursele pentru investiții sunt puține. De exemplu, CJ Călărași își propune să pună în valoare Dunărea pentru dezvoltarea unei zone turistice, incluzând și un port turistic.
Cele mai mari necesități pentru dezvoltarea în perspectivă a județului Călărași sunt construcția unui nou pod peste Dunăre și finalizarea Canalului Dunăre-București.
În privința dezvoltării infrastructurii rutiere la nivel regional, Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a punctat că investițiile cuprinse în Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 la nivelul CNAIR se ridică la circa 4,5 miliarde de euro, incluzând printre principalele obiective construcția podului de la Brăila peste Dunăre, a drumului expres Craiova-Pitești și a autostrăzii Sibiu-Pitești.
În privința Bucureștiului, prioritatea pentru CNAIR o constituie construirea celui de al doilea inel de centură, așa-numita autostradă A 0, ca soluție pentru descongestionarea traficului. Deja au fost lansate licitațiile pentru primele 3 loturi ale secțiunii de sud a inelului. În același timp CNAIR pregătește realizarea de pasaje peste actuala șosea de centură la Domnești, Berceni și pe Șoseaua Olteniței.
Odată cu realizarea noului inel de centură, care va prelua traficul de tranzit, actuala șosea de centură a Capitalei urmează să fie trecută în administrarea Primăriei Municipiului București, spre a fi utilizată asemenea unui bulevard.
În replică, Irinel Scrioșteanu, administratorul public al județului Ilfov, a subliniat că actuala centură a capitalei este amplasată de fapt pe teritoriul administrativ al județului Ilfov.
La rândul său Marius Băicoianu, consilier juridic în cadrul Apă-Canal Ilfov SA a precizat că la nivelul companiei a fost elaborat un proiect cu o valoare totală de circa 300 de milioane de euro pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare și construcția de stații de epurare și de gospodărire a apei pentru 24 de localități din județ. Proiectul va fi derulat cu fonduri europene prin POIM. Urmează să fie semnat contractul de finanțare și să fie lansate licitațiile.
Din partea mediului privat, Tatian Diaconu, CEO al dezvoltatorului imobiliar Ceetrus (fostul Immochan), a subliniat importanță colaborării între autoritățile publice și investitorii privați, prin identificarea intereselor comune, dând ca exemplu proiectul mixt Coresi, dezvoltat de companie pe 124 de hectare din nordul orașului Brașov.
La rândul său, Sorin Blaga, directorul general al companiei Liebrecht & wooD, care pregătește dezvoltarea unui mare proiect rezidențial în localitatea Frumușani de lângă București, a subliniat că investitorii privați pot contribui la rezolvarea unor probleme locale, nu doar să solicite soluționarea propriilor probleme de către administrația locală. Aceasta dacă și administrația locală, care reprezintă de fapt cel mai mare „dezvoltator”, îi sprijină în contrapartidă în derularea proiectelor.
La dezbatere au mai participat reprezentanți ai companiilor de dezvoltare imobiliară, constructori, proiectanți și furnizori de soluții și materiale de construcții.
Cum se va extinde Bucurestiul : proiecte rutiere, logistice, de retail, rezidentiale
Citiți și:
Cititi revista ARENA Constructiilor nr 4/ iunie 2018
