ing. Marius Dorin Lulea
Legea 10/1995 prevede ca firmele ce oferă servicii în domeniul construcțiilor, inclusiv cele de proiectare și execuție construcții, să fie certificate.
Ce înseamnă această certificare încă nu se știe și nici nu se întrevede în perioada următoare o soluție la această problemă.
Am văzut diferite puncte de vedere la colegii ingineri și arhitecți, majoritatea lor în partea pesimistă și conspirațională a problemei. Mulți se tem că prin această certificare a firmelor anumite persoane vor fi favorizate, altele nu.
Însă, un fapt este sigur la acest moment: oricine poate face construcții fără a i se cere o minimă calificare. Dacă rămânem stupefiați când găsim necalificați făcând operații pe post de doctori, în domeniul construcțiilor aceasta este regula și nu excepția.
Toate statele puternice ale lumii au sisteme de certificare a firmelor pe domenii, inclusiv pe cel al construcțiilor: nu poți face construcții dacă nu ai specialiști angajați pentru asta.
În fapt, certificarea firmelor are ca principal obiectiv creșterea calității lucrărilor executate, pe de altă parte protejarea breaslei împotriva celor care practică tarife pentru servicii superficiale.
Un efect direct va fi și asupra facultăților de profil care la momentul actual se confruntă cu o lipsă de studenți. Facultatea nu este tocmai ușoară, dar nici grea. Cum tinerii s-au obișnuit cu o abordare pragmatică, de ce să te faci inginer sau arhitect din moment ce poți oricum practica aceste meserii fără să ai nici o diplomă în spate. Ori, o firmă certificată ar trebui să aibă cel puțin un specialist. În acest fel inginerii și arhitecții vor fi remunerați la adevărata lor valoarea, va exista cerere de specialiști pe domeniu și mulți tineri se vor reorienta spre acest sector datorită beneficiilor.
Breasla trebuie protejată, la fel și firmele serioase de construcții.
Statul este primul care are nevoie de o astfel de certificare. La lucrările publice se prezintă spre ofertare companii străine fără nici un angajat și care subcontractează totul, dacă nu cumva falimentează direct după încasarea avansului. Apoi și firmele care fac treabă nu tocmai bună vor fi afectate căci să obții certificarea trebuie să fie treabă ușoară, să o păstrezi va fi cea dificilă. Ori dacă ai obținut note slabe datorită lucrărilor de proastă calitate, ți se anulează certificarea și data viitoare nu mai poți participa.
Bun, dar atunci cum ar trebui să se facă această certificare?
Am văzut până acum diverse variante și propuneri pentru certificarea firmelor, care mai de care mai inventivă și mai încâlcită. În fapt roata nu trebuie reinventată și procedura trebuie să fie simplă și accesibilă tuturor.
Avem și două modele de bună practică și nu înțeleg de ce nu se apelează direct la ele: certificarea firmelor ce oferă servicii în domeniul energiei și certificarea firmelor în domeniul securității la incendiu.
În ambele cazuri de mai sus procedura este una ușoară, principala cerință fiind aceea că îți trebuie minim un specialist cu studii superioare. În funcție de complexitatea lucrărilor mai poate crește numărul. În rest condițiile sunt formale, ceva echipamente de bun simț și certificarea este gata în 2-3 săptămâni.
Am văzut ce a putut exploda mintea unora în domeniul construcțiilor. Parcă fiecare funcționar ce deține o funcție vremelnică la un moment dat se dă de ceasul morții să arate ce nu știe el mai bine. Avem modele domnilor, haideți să apelăm la ele.
Partea mai puțin bună este că MDRAP amână, iară și iară, pe termen nedeterminat aplicarea legii, adică momentul de la care se va impune certificarea. Aici nu mai discutăm de miniștri căci ei se plimbă prin birou fără o țintă clară și pe termen scurt. Există însă acolo persoane, ce nu își părăsesc poziția odată cu guvernarea, și care nu reușesc să aducă o valoare adăugată acestui domeniu. Noi în mediul privat ne facem treaba, plătim impozite, oferim salarii, construim. Dacă am face acest lucru tot așa cum și cei de la MDRAP își fac treaba în privința sistemului calității atunci țara asta ar fi fost demult falimentară. Ori practic noi o ținem cu capul deasupra. Domnilor, dacă nu puteți să vă faceți treaba, părăsiți posturile pe care le ocupați căci oricum nimic nu rămâne în urma voastră.
Dacă nu, luați ordinul de atestare de la firmele din domeniul energiei sau securității la incendiu, schimbați denumirea și haideți să dăm drumul la treabă.
Și ca să răspund și la întrebarea din titlul articolului: este de bine sau este de rău?
Este evident că pentru specialiști și pentru sistemul calității este bine.
Pentru cine este rău? Pentru cei care fac lucrări de proastă calitate, pentru cei care prestează servicii formale și nu lasă loc adevăraților profesioniști să își facă treaba.
ing. Marius Dorin Lulea
verificator de proiecte și diriginte de șantier
membru al Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier
Fara Certificare…. lasati piata libera! Si asa suntem cum suntem in domeniul proiectarii si construirii…. daca „Certificam”… nu garantam de cat „CARACAL-IZAREA” …. vor avea firme patronate doar de Nasi, Cumetri, Puslamale, Odrasle, Parasute si tot asa. Tot ce antinge statul e CANCER, ce nu intelegeti!!!!
Iar la lucrarile publice tot certificarea e problema! In loc sa avem clauze contractuale beton, cu ganatii de buna executie EXECUTABILE….. avem selectie la pret cu matrici pe baza de CV Experti….. vai mama lor! O haita de „Nasi”… CV cu dedicatie ca sa se precalifice doar cine trebuie!
Nu stiu daca vrei sa-ti faci o casa cu astia din ” piata libera”. De ce ca sa poti conduce o msina trebuie sa faci scoala si sa dai examen. Simplu, ca sa nu omori oameni. Atunci de un asa zis fierar sa dulgher sau sudor pot executa lucrari de constructii fara o minima verificare a cunostintelor. Constructiile de slaba calitate nu crezi ca pot omora oameni?
Acest colegiul al dirigintilor de șantier nu este constituit în baza unei legi. S- au gândit niște unii să aibă monopol că politicieni care să încalce domeniul foarte profitabil sunt destui. Ar trebui băgați la pușcărie pentru practică în afara legii. Vin acum să invoce Legea nr. 10/1995 – Legea calității. Legea spune că firmele trebuiesc certificate calitativ ,nu să le interzică să practice activități în construcții. Nenea verificator de proiecte, ar trebui să organizați mai multe sesiuni de autorizate de veificatori că acum nu mai sunt. Cel puțin în domeniul instalațiilor electrice. LA ultimul examen din 70 de candidați au picat 70. Chiar toți au fost proști? Lăsați construcțiile să fie făcute de constructori, nu mai inventat tot felul de organizații de ciugulit bani. Unde veți mai sta dacă le ve-ți face praf.Eu as înființa o asociație a constructorilor cu diplome de muncitori, tehnicieni, maiștri,ingineri și arhitecți. Noi stim ce inseamna construcții, nu cei care vin in domeniul asta fara a avea o calificare de constructor. Restul ete plastografie.Plecati și lăsați constructorii să își facă treaba. Constructorii stiu ce inseamna calitatea, intrusii nu.
Domnule, stii cum se spune la noi? DU-TE SI BATE-TI COASA !
Dle Lulea, aveti perfectă dreptate.
Certificarea firmelor trebuie făcută cat de repede posibil.
Intr-o tara normala certificarea ar trebui sa protejeze adevaratele firme de constructii .De asemenea ar avea de castigat si beneficiarii, chiar daca nu ar mai avea preturi foarte mici,care bineinteles conduc si la lucrari de proasta calitate.
Profesia de arhitect in Romania nu se poate practica fara a fi absolventi al unei facultati de arhitectura si membru in Ordinul Arhitectilor din Romania, deci in privinta asta autorul articolului este pe langa subiect. Ca sunt unii care platesc ieftin o stampila e alta problema, dar vor plati la fel si alta „certificata”. Avem suficiente legi care sa elimine necalificatii, controlul respectarii lor lipseste, si va fi la fel cu inca un strat de reglementari aplicate.
Cum să nu, certificați, se poate crea o agenție de certificare… Agenția Națională de Certificare… ANC.Cu oameni de bună credință, competenți cu salarii corespunzătoare și pensii speciale.