Oferte locuri de munca top

In constructii, si firmele mici si firmele foarte mari au facut concedieri

Peste 19.000 de agajatori din sectorul construcțiilor au făcut concedieri în perioada stării de pandemie, potrivit datelor de la finele lunii mai, furnizate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

 

 

Datele includ atât firmele de construcții, cât și pe cele de producere a materialelor de construcții.

În cazul firmelor de construcții, concedierile au fost cauzate în principal de amânarea demarării de noi șantiere, și asta mai ales pe segmentul construcțiilor civile din fonduri private.

La rândul lor, producătorii de materiale de construcții au fost afectați atât de scăderea cererii interne, cât și a celei pentru export.

Nu numai societățile mici au încetat contracte de muncă individuale, ci și societățile foarte mari cu peste 250 de angajați.

Numărul firmelor mici, având între 1 și 9 angajați, care au făcut concedieri, a fost mai mare de 10.500 de firme, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul angajatorilor din sectorul construcțiilor care au fost nevoiți să concedieze din salariați.

De asemenea, mai mult de o treime dintre firmele care au făcut concedieri aveau între 10 și 49 de angajați (peste 6800 de firme).

Au încetat contracte de muncă individuale și 1500 de firme mari, din categoria celor cu 50 – 250 de angajați.

Dintre firmele foarte mari, cu peste 250 de angajați, au fost peste 170 care au făcut concedieri.

Numărul concedierilor din sectorul construcțiilor era de aproape 65.000 de angajați, la finalul lunii mai, reprezentând peste 15% din totalul la nivelul întregii economii al contractelor de muncă individuale încetate.

Dintre angajații concediați în sectorul construcțiilor, circa 30% au provenit din firmele mici, aproape 40% din firmele medii, peste 20% din firmele mari și peste 10% din firmele foarte mari.

În timp ce din firmele mici au plecat în medie cam 2 angajați, din firmele foarte mari au plecat cam 36 de angajați în medie.

După șomajul tehnic plătit de stat au urmat concedieri

Mulți angajatori au trimis angajații în șomaj tehnic pe perioada în care Guvernul le-a acordat indemnizații, după care i-au concediat.

Așa se face că, după ridicarea stării de urgență, în ultimele două săptămâni din luna mai, numărul contractelor suspendate a scăzut cu peste 39.000, iar al concedierilor a crescut cu peste 67.000.

Prin urmare, Guvernul a decis prelungirea acordării de indemnizații de șomaj tehnic și după încetarea stării de urgență.

În plus, angajații care au beneficiat de șomaj și cărora le sunt menținute contractele de muncă după reluarea activității de către angajatori, beneficiază de facilități fiscale pentru o perioadă de trei luni. Astfel, prin intermediul angajatorului beneficiază de plata a 41,5% din salariul de bază primit de angajat, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut pe economie.

Pentru a beneficia de această măsură, angajatorii au obligația să menţină contractele de muncă ale salariaților până la 31 decembrie 2020, cu excepția lucrătorilor sezonieri și a situației în care încetarea contractului individual de muncă intervine din motive neimputabile angajatorului.

Mai mult, măsura se aplică numai în cazul persoanelor care au avut o durată a suspendării a contractului individual de muncă de minimum 15 zile în perioada stării de urgență sau de alertă.

De asemenea, Guvernul vrea să stimuleze încadrarea în muncă a șomerilor în vârstă de peste 50 de ani ale căror contracte de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgență sau de alertă.

Pentru fiecare persoană din această categorie, angajată pe perioadă nedeterminată și cu normă întreagă în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2020, angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, jumătate din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 de lei.

Românii concediați în străinătate beneficiază în țară de facilități fiscale

Ministerul Muncii și Protecției Sociale îi are în vedere și pe cei peste un milion de români care au lucrat în străinătate, mulți în domeniul construcțiilor, care au revenit în țară și vor să se încadreze pe piața muncii națională, care constituie o resursă valoroasă ce poate fi valorificată de investitorii și dezvoltatorii din domeniu.

Astfel că măsura de sprijin menționată anterior se aplică, în aceleași condiții, și în cazul încadrării în muncă a cetățenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile, prin concediere.

Angajatorii care vor opta pentru sprijin în vederea încadrării în muncă din categoriile mai sus-menționate vor fi obligați să mențină raporturile de muncă pentru o perioadă de încă 12 luni de la împlinirea celor 12 luni pentru care se asigură sprijin.

Calificarea, prin cursuri sau ucenicie

Șomerii beneficiază gratuit de cursuri de formare profesională oferite de Serviciul Public de Ocupare din România, prin intermediul agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și prin Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București.

Angajatorii au posibilitatea să organizeze formarea și perfecționarea profesională a propriilor angajați prin intermediul cursurilor de formare profesională ca urmare a implementării unor proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă.

În același sens al asigurării unei forțe de muncă calificată potrivit necesității și standardelor proprii fiecărui angajator, inclusiv din sectorul construcțiilor, sunt și prevederile Legii privind ucenicia la locul de muncă.

Astfel, angajatorul care încheie un contract de ucenicie, beneficiază, la cerere, pe perioada derulării acestuia (între 6 luni și 3 ani, în funcție de nivelul de calificare pentru care se realizează programul de ucenicie), de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună.

Oficialii Ministerului Muncii și Protecției Sociale spun că urmăresc cu interes evoluția Regulamentului SURE, un nou instrument european pentru sprijin temporar în vederea atenuării riscului de șomaj, în contextul crizei generate de pandemia COVID-19, propus de Comisia Europeană.

SURE face parte dintr-o serie de trei plase de siguranță, în valoare de 540 de miliarde euro, convenite de Eurogrup la 9 aprilie a.c. pentru sprijinirea locurilor de muncă, a lucrătorilor, a întreprinderilor și a statelor membre. Liderii UE au aprobat acordul la 23 aprilie și au cerut ca pachetul să devină operațional până la 1 iunie 2020.

Sectorul CONSTRUCȚII cuprinde domeniile de activitate:

(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;

(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:

2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;

2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică;

2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;

2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;

2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;

2363 – Fabricarea betonului;

2364 – Fabricarea mortarului;

2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos;

2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;

2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;

1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;

2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;

2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;

0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;

0812 – Extracția pietrișului și nisipului;

2351 – Fabricarea cimentului;

2352 – Fabricarea varului și ipsosului;

2399 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;

(iii) 711 – Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică. 

 

Sus
Translate »