Care sunt lucrările de dezvoltare a infrastructurii feroviare în următorii 5 ani aflăm din
strategia pe care Guvernul urmează să o aprobe astăzi. Strategia include mai multe obiective de întreținere a căilor ferate deja existente, însă proiectele noi sunt prevăzute de abia după anul 2025.
Astfel, începând de anul viitor, acțiunile strategice vizează reabilitatea transportului feroviar și integrarea în sistemul feroviar unic european.
Strategia acoperă toate domeniile relevante ale dezvoltării infrastructurii feroviare, respectiv: mentenanţa (întreţinere şi reparaţii), operarea, reînnoirea şi modernizarea/dezvoltarea.
Reînnoirea infrastructurii feroviare
Având în vedere nivelul ridicat al restanţelor la reînnoire, care a condus la o stare avansată de degradare a infrastructurii, pentru perioada următoare este propus un program accelerat de reînnoire care să vizeze creşterea progresivă a ritmului anual de refacţie a liniilor curente şi directe până la un nivel de minim 550 km anual.
Refacția căii ferate presupune înlocuirea elementelor componente ale unei căi ferate ca urmare a uzurii sau scăderii siguranței de funcționare.
Programul de modernizare a infrastructurii aferente coridoarelor feroviare europene şi a reţelei TEN-T vizează, pe orizontul a 10 ani, finalizarea cel puţin a următoarelor proiecte de modernizare:
* Coridorul Rin – Dunăre, aripa nordică (Predeal-Braşov-Sighişoara-Curtici);
* Coridorul Rin -Dunăre, tronsonul Bucureşti-Constanţa (podurile dunărene şi staţiile Feteşti şi Ciulniţa);
* Coridorul Orient / Est Mediteranean (Arad-Timişoara-Craiova-Calafat);
* Relaţia Cluj – Oradea – Episcopia Bihor, aparţinând reţelei TEN-T;
* Relaţia Bucureşti – Grădiştea – Giurgiu, aparţinând reţelei TEN-T.
Costurile necesare pentru implementarea măsurilor prioritare pentru următorii 5 ani cu privire la reînnoirea infrastructurii feroviare sunt de 1,490 milioane de euro.
Întreţinerea curentă a infrastructurii feroviare
Întreţinerea curentă este necesară pentru a menţine la un nivel redus probabilitatea de apariţie a defectării unor componente ale infrastructurii.
Costurile necesare pentru întreţinerea infrastructurii feroviare române ajung la 316,67 milioane euro anual.
Creşterea vitezei proiectate a infrastructurii feroviare
În următorii 5 ani, din motive de sustenabilitate financiară, această acţiune se va focaliza pe reabilitarea şi modernizarea infrastructurii aferente coridoarelor europene pentru circulaţia cu viteze de 160 km/h (pentru trenurile de călători).
Proiectele incluse vizează:
* Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Curtici
* Bucureşti – Constanţa
* Bucureşti – Craiova – Timişoara – Arad,
De asemenea, această acţiune vizează reabilitarea unor tronsoane ale magistralelor 800 şi 600, respective Constanţa – Mangalia (care va include şi electrificare) şi Tecuci – Iaşi – studiu de fezabilitate.
Aceste vor primi finanțarea în anul 2025, sumele ajungâng la 32,92 mil euro, respectiv 5,8 milioane euro.
CF Vâlcele – Râmnicu Vâlcea va fi realizată după anul 2025
Singura lucrare nouă din Strategie este cea pentru construire liniei Vâlcele Râmnicu Vâlcea, dar care nu se înscrie în lista priorităţilor pentru următorii 5 ani, urmând a se realiza după anul 2025.
Astfel, se pune problema construirii liniei noi de cale ferată, în lungime de 38 km, simultan cu reabilitarea infrastructurii feroviare aferente relaţiei Bucureşti – Piteşti -Sibiu – Vinţu de Jos, parte a reţelei TEN-T globale.
Proiectul va avea o valoarea totală de 1.048 milioane euro și va cuprinde patru tronsoane:
* Bucureşti (Chitila) – Piteşti
* Piteşti – Râmnicu Vâlcea Nord
* Râmnicu Vâlcea Nord
* Sibiu – Vinţu de Jos
Descărcați aici Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 – 2025
Fișierul este valabil până pe 12.11.2020
https://wetransfer.com/downloads/7ca2937f941723fd1e870af829ce6f9920201105102403/126bcf48ccbc119d8a2bda3729461bcf20201105102403/ec5197
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/noiembrie-decembrie 2020
