Oferte locuri de munca top

INS: Pretul lemnului, in ultimii ani

Pentru masa lemnoasă pe picior, masa lemnoasă fasonată și cherestea și alte semifabricate au fost înregistrate creșteri accentuate ale prețului, în anul 2020 față de anul 2011, de 75,2%, 68,8% și respectiv 41,4%.

Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, preţul mediu al masei lemnoase pe picior vândute a fost de 150,47 lei/m3 în anul 2020, față de de 85,89 lei/m3 în anul 2011.

De asemenea, pentru masa lemnoasă fasonată prețul mediu a fost de 203,0 lei/m3 în anul 2020, față de  de 120,24 lei/m3 în anul 2011.

Valoarea vânzărilor la principalul sortiment de masă lemnoasă (masa lemnoasă pe picior) a crescut în anul 2020 faţă de anul 2011 cu 77,9%.

Anul trecut din volumul de masă lemnoasă vândută (în volum brut), 73,1% reprezintă masă lemnoasă pe picior, 26,6% masă lemnoasă fasonată şi numai 0,3% cherestea şi alte semifabricate.

Volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a fost în anul 2011 de 8989,4 mii m3 şi de 9127,8 mii m3 în anul 2020, înregistrând o creștere de 1,5%.

Volumul de masă lemnoasă fasonată a fost în anul 2011 de 3623,0 mii m3 , respectiv 3324,6 mii m3 în anul 2020, înregistrând o scădere de 8,2%.

Volumul de cherestea și alte semifabricate a fost în anul 2011 de 86,81 mii m3 şi de 35,0 mii m3 în anul 2020, având o scădere de 59,7% .

Anul trecut s-au recoltat 19652 mii m3 (volum brut) de lemn, cu 748 mii m3 mai mult faţă de anul 2019.

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 42,0% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 31,1%, stejarul 9,6%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,7% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 6,6%.

Evoluția recoltării de masă lemnoasă are tendință oscilantă față de primul an al seriei, fiind mai mică cu 8,1% în anul 2016 și mai mare cu 5,1% în anul 2020.

Lemnul recoltat în anul 2020 a fost destinat în proporţie de 95,9% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,1% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

În anul 2011 proporţia a fost de 96,9% (cu un punct procentual mai mare), respectiv de 3,1% (cu un punct procentual mai mic).

Conform Codului silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 m3 /an din pădurile pe care le au în proprietate.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,8% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord–Est, 25,7% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Nord–Vest, 11,9% din regiunea Vest, 10,6% din regiunea Sud–Muntenia, 6,8% din regiunea Sud–Vest Oltenia, 6,4% din regiunea Sud–Est şi 0,3% din regiunea Bucureşti–Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele reprezintă majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunea de dezvoltare Centru (59,4%), în Bucureşti-Ilfov stejarul (43,6%), diverse specii tari (31,8%) și diverse specii moi (24,7%) și fagul în Vest (47,2%).

La nivel de judeţe, în anul 2020, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (11,0%), urmat de Harghita (10,6%), Neamţ (6,4%) şi Bacău (5,1%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,5%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%),Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2021

Sus