Oferte locuri de munca top

Investitii in trenuri metropolitane, linii de metrou si aeroporturi

Trenurile metropolitane sunt principala noutate din domeniul feroviar inclusă în ”Planului investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020 -2030” elaborat de Ministerul Transporturilor.

Autorii Planului afirmă că s-au inspirat din Occident, unde trenuri metropolitane, de tip S-Bahn sau RER, funcționează de mulți ani în orașe mari (Viena, Zurich, Paris, Munchen, Berlin) și reușesc să descongestioneze în foarte mare măsură traficul rutier.

București, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Timișoara, Sibiu și Constanța ar urma să fie orașele în care să se aplice acest concept care ar mai avea avantajul că este relativ ieftin de pus în aplicare, pentru că, spun specialiștii MT, se vor folosi rețelele de cale ferată deja existente.

În București ar urma să existe nu mai puțin de 5 linii care să facă legătura între diferitele cartiere ale orașului și suburbii, plus o linie circulară.

Totuși, proiectele de trenuri metropolitane prevăzute în Planul investițional nu includ și calcule estimative de costuri, nici pentru București, nici pentru celalalte orașe, semn că MT nu crede ca sunt fezabile până în anul 2030.

În schimb, în ce privește calea ferată clasică, Planul investițional cuprinde o listă de 23 de proiecte prioritare de modernizare și/sau electrificare de pe rețeaua primară, în lungime totală de 2400 de kilometri cale dublă și cu costuri totale estimate de 14,3 miliarde de euro.

Alte 4 miliarde de euro ar urma sa fie cheltuiți pentru 7 proiecte de modernizarea și/sau electrificare a 1200 de kilometri de pe rețeaua secundară.

Mai puțin vagi decât trenurile metropolitane sunt planurile MT pentru dezvoltarea rețelei de metrou din București, deși ministrul Lucuian Bode preferă să nu mai facă nicio estimare privind data la care va fi dat în funcțiune tronsonul dintre Eroilor și Drumul Taberei de pe Magistrala 5 (M5).

Conform Planului investițional, până în 2027 ar urma să fie cheltuiți 950 milioane euro, fără TVA, pentru prelungirea Magistralei 4, de la Gara de Nord până la Gara Progresu, în lungime de 10,6km, cu 14 stații.

De asemenea, M5 ar urma să fie prelungită cu două tronsoane, de la Eroilor până la Piața Iancului. Costul total, de la Drumul Taberei și până in Piața Iancului, este estimat la 1,5 miliarde euro, fară TVA.

În ceea ce privește M6, deși Comisia Europeană nu a acceptat să co-finanțeze decât tronsonul de la 1 Mai până la Băneasa Shopping City, ministrul Lucian Bode afirmă că linia va continua până la aeroportul Otopeni, cu un cost estimat de 1 miliard de euro și dare în folosință în 2023.

Pe termen mult mai lung, MT pregătește un proiect pentru o viitoare M7, între Voluntari și Bragadiru. Aceasta va avea lungimea de 26 de km și 27 de stații, cu termen de realizare anul 2037.

Alt proiect pentru o viitoare M8 ar urma să lege Crângași de Dristor 2, în lungime de 19 km și cu 18 stații, cu termen de realizare tot anul 2037.

În premieră, MT a prezentat și detalii despre viitorul metrou de la Cluj-Napoca, proiect care este estimat la 1 miliard de euro, cu 14 stații pentru o lungime de 13 km.

În fine, Planul MT prevede ca până în 2030 să fie investite 4 miliarde euro în dezvoltarea și modernizarea aeroporturilor românești. Din această sumă, 3 miliarde euro vor fi pentru investiții în aeroporturile din București,  Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și Craiova.

Referitor la soarta TAROM, ministrul Bode a declarat că pentru transportatorul aerian național, ca și pentru CFR Marfă, Guvernul are în vedere vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni, dar numai după ce aceste două companii vor fi stabilizate financiar și nu vor mai înregistra pierderi.

 

 

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 5/iulie-august 2020

Sus