Oferte locuri de munca top

Prioritățile viitorului Guvern pentru infrastructura de transport

Realizarea Autostrăzii Est-Vest sau „Montana”, printr-o investiție de peste 4 miliarde de euro, este unul dintre obiectivele îndrăznețe trasate de Programul de Guvernare 2017 -2020 pentru viitorul ministru al Transporturilor, funcție pentru care a fost propus Răzvan Alexandru Cuc (PSD).

Programul, propus de PSD și susținut de ALDE, a fost prezentat azi Parlamentului în vederea aprobării.

Autostrada est-vest (Montana) va fi formată din:

* tronsonul Tg. Mureş – Tg. Neamţ (Val. estimată: 2.942 mil. euro, din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat); Perioadă realizare a Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic: 2017 – 2019.

* tronsonul Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni (Val. estimată: 1.129 mil. euro.

Perioadă realizare a Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic: 2017-2019. Perioadă execuție lucrări: 2019 – 2022.

* tronsonul Câmpia Turzii – Târgu Mureş – la nivel de autostradă (224,94 mil euro, din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat). Perioada: 2017-2018

 

Tot în ceea ce privește infrastructură rutieră, Guvernul își propune finalizarea, modernizarea și reabilitarea coridoarelor strategice, a inter-coridoarelor, a drumurilor Trans-Regio și Euro-Trans:

* Finalizarea cu prioritate a axei: Constanţa – Nădlac (Coridor IV)

* Drumul Trans-Regio Constanţa – Vama Veche  (36, 7 mil. euro, din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat);

* Finalizarea Autostrăzii Transilvania;

* Modernizare Centură Bucureşti (A1-DN7, A2-DN2) (53,80 mil euro, FEN+BS). Perioada: 2017-2018.

* Coridorul IX paneuropean, prin realizarea unor tronsoane de drum/valoare estimată:

– Drumuri expres: Ploieşti-Buzău (254,800 mil Euro), Buzău – Focşani (282,36 mil. Euro), Focşani – Bacău (428,3 mil Euro), Bacău – Paşcani (388,95 mil Euro) – FEN+BS; Perioada SF si PT: 2017-2018. Execuție lucrări: 2019-2021.

– Drumuri expres: Paşcani – Suceava (289, 99 mil Euro), Suceava – Siret (196,20 mil.Euro)– FEN+BS;

* Legătura A3 – Aeroport Henri Coandă (43,11 mil Euro, FEN+BS) Perioada: 2017- 2019.

* Constanţa – Tulcea – Brăila (+ pod peste Dunăre) (1141,88 mil. Euro, FEN+BS).

* Autostradă: Pitești – Craiova. Perioada realizare SF+PT: 2017-2018. Execuție lucrări: 2019-2021.

* Bucureşti – Giurgiu (41,25 mil. Euro, FEN+BS) Perioada: 2018-2019.

 

De asemenea, Executivul dorește modernizarea și construirea mai multor variante ocolitoare:

* Varianta ocolitoare a Sucevei – Proiect fazat (8,65 mil. Euro, FEN+BS);

* Varianta ocolitoare Tg. Jiu – Proiect fazat (36,69 mil. Euro, FEN+BS);

* Varianta ocolitoare Bacău – (83,57 mil Euro, FEN+BS);

* Varianta ocolitoare Târgu Mureş – (23,29 mil Euro, FEN+BS);

 

Nu în ultimul rând, Cabinetul Grindeanu și-a propus modernizarea rutelor turistice de interes național și internațional, astfel că vor fi demarate lucrările de pe Transfăgărășan (31,95 milioane euro) și de pe Transalpină (53,8 milioane euro).

 

Infrastructura feroviară

Guvernanții vor să înceapă o reformă structurală în sector prin modernizarea, reabilitarea și implementarea Sistemului Feroviar European de Management al Traficului (ERTMS). De asemenea, aceștia urmăresc punerea în aplicare a unui Program național pentru modernizarea gărilor și pentru construcția de linii de mare viteză.

Din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfășurată, Guvernul își propune să aducă un procent de 60% la standarde europene, astfel că vor fi realizate următoarele obiective de investiții:

* Coridorul pan-european IV Feroviar – FEN+BS;

* Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri – FEN+BS;

* Reînnoirea şi modernizarea materialului rulant (300 mil euro, FEN+BS). Perioada 2017-2018.

* Electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Episcopia Bihor (572,88 mil. Euro, FEN+BS);

* Reabilitarea podului de la Grădiștea și îmbunătățirea parametrilor tehnici Buc. Nord – Giurgiu Nord – Frontieră (84 mil Euro, FEN+BS);

* Modernizarea liniei București-Buzău-Focșani–Bacău-Roman-Pașcani-Iași-Frontieră

* Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată în vederea îmbunătăţirii siguranţei (42.00 mil. Euro, FEN+BS). Perioada: 2017-2020;

* Proiecte de investiții noi în feroviar – FEN+BS;

In Programul de Guvernare 2017 -2020 este prevăzută și realizarea unui inel feroviar în Capitală, care să ofere un avantaj marilor centre comerciale și de depozitare din zona centurii, dar care să faciliteze și circulația rezidenților din noile cartiere de la periferie. Astfel, oficialii doresc transferarea fluxului de călători din sectorul rutier spre cel feroviar.

 

Transportul cu metroul

Programul de Guvernare 2017 – 2020  propune următoarele obiective de investiții:

* Linia de metrou Magistrala 5 – Secțiunea Râul Doamnei – Eroilor, inclusiv Valea Ialomiței – Proiect fazat (413, 69 mil euro, FEN +BS). Perioada: 2017-2020.

* Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni- Pipera – Proiect fazat (125,72 mil. euro, FEN +BS). Perioada: 2017-2020.

* Magistrala 4 Racordul 2 Secțiunea Parc Bazilescu – Străulești – Proiect fazat (72,69 mil. euro, FEN +BS). Perioada: 2017.

* Magistrala 6 – 1 Mai – Otopeni (14,2km; 9 statii; 9 trenuri) – (1.084,00 mil euro, FEN+BS).

* Magistrala 5 – Secțiunea Eroilor (PS Opera) – Universitate – Piața Iancului (4,5km; 5 statii) (423,60 mil euro, FEN+BS).

* Modernizarea instalațiilor de acces la metrou (21,82 mile, FEN+BS).

* Înnoirea parcului de material rulant.

* Demararea de urgenţă a unor studii pentru găsirea de noi rute de metrou care să creeze inelul interior al Bucureștiului și să lege toate ieşirile aferente autostrăzilor adiacente Bucureştiului, făcând ca traficul auto care intră în Bucureşti să fie diminuat.

 

Transportul multimodal

Prin accesarea fondurilor europene, dar și prin parteneriate public-private, Guvernul PSD – ALDE dorește modernizarea centrelor multimodale existente, precum Constanța, sau realizarea unora noi, în special în zonele cu trafic comercial ridicat.

Pentru integrarea în programul multimodal național vor avea prioritate orașele pentru care există finanțare europeană prin Programul Operațional „Infrastructură Mare”, astfel că vor fi implementate centre multimodale în:

* Multimodal Timișoara (34,25 milioane euro);

* Multimodal Cluj Napoca (34,25 milioane euro);

* Multimodal Bacău (21,44 mil euro);

* Multimodal Oradea (21,44 mil euro).

 

Transportul aerian

In Programul de Guvernare 2017 – 2020 este prevăzută demararea de urgență a mai multor lucrări de modernizare care vizează Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București:

* Demararea de urgenţă a lucrărilor de modernizare a pistei 1, prin refacerea căii de rulare şi montare a unui balizaj nou şi a 2 ILS-uri noi, precum şi creşterea PCN-ului la 85. Odată cu finalizarea pistei 1, se va avea în vedere modernizarea totală a pistei numărul 2. Mărirea suprafeţelor hangarelor Cargo poate aduce încasări substanţiale companiei. Reanalizarea benzilor transportatoare de bagaje este un obiectiv urgent, o măsură care ar reduce substanţial timpul pe care pasagerii îl petrec în incinta aeroportului în aşteptarea bagajelor;

* Realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafaţă de minimum 250 mp pentru a asigura un nivel de serviciu B.

* Reabilitarea şi mărirea platformei de staţionare a avioanelor la circa 17.000 mp;

* Asigurarea compatibilităţii noilor investiţii cu noi căi de rulare modern;

* Construirea de noi parcări pe termen lung; astăzi capacitatea celor existente în comparație cu volumul de pasageri este mică;

* Construirea unei autogări de autobuze, microbuze astăzi nu există;

* Identificarea unei poziții pentru noua gară de metroru de preferabil lângă noua autogară.

Investițiile de la celălalt aeroport bucureștean, Aeroportul Internațional Băneasa – „Aurel Vlaicu”, vor fi finalizate, urmând ca acesta să fie destinat zborurilor private, vip sau utilitare.

Aeroportul „Traian Vuia” Timișoara va reveni, prin investiții de extindere, la o suprafață de 20 – 30 mii mp, iar pista va fi modernizată, ajungând a fi unul din cele mai importante aeroporturi din vestul României.

Pentru Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” Constanța, Executivul dorește atragerea curselor de linie, precum și a unui număr mare de curse charter pe perioada estivală. Acest aeroport este considerat punct strategic al NATO, astfel că guvernanții țintesc atragerea de fonduri europene pentru modernizarea pistei.

 

Transportul naval

Printre măsurile propuse în Programul de Guvernare 2017 – 2020 regăsim realizarea graduală a proiectelor de pe Dunăre, modernizarea mai multor ecluze și reabilitarea cheiurilor maritime și fluviale.

Portul Constanța, cel mai mare port al țării, este și el în atenția viitorului Guvern, programul de guvernare elaborat de PSD propunând o serie de măsuri, precum:

* Dezvoltarea portului Constanţa ca port regional strategic şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime;

* Portul Constanţa trebuie să devină una din cele mai importante porţi de intrare – ieşire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat şi mărirea capacităţii portuare cu minimum 50%;

* Modernizarea infrastructurii portuare prin creşterea adâncimii senalelor, precum şi a bazinelor crescând siguranţa navigaţiei în portul Constanţa;

* Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare prin preluarea de ape pluviale făcând stabilizarea zonei adiacente;

* Realizarea unui pod rutier peste canalul de legatură dintre zona fluvio-maritimă şi racorduri de drumuri interioare şi exterioare Portului Constanţa;

* Realizarea de terminale pentru barje în Portul Constanţa Sud, precum şi a unor platforme de staţionare;

* Reabilitarea şi modernizarea cheiurilor, precum şi a unui terminal nou de mărfuri şi pasageri;

* Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare a porturilor Basarabi, Medgidia, Ovidiu;

* Lucrări de modernizare a infrastructurii portuare în portul Mangalia;

* Atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea traficului naval prin 115 achiziţionarea de nave tehnice dotate cu echipamente specific;

* Mărirea capacităţii liniei de cale ferată între Agigea Ecluză – Portul Constanţa Sud şi sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză;

* Dezvoltarea Mol-ului III/Realizarea unui terminal RO-RO și pentru autoturisme în Portul Constanța Sud-Agigea (molul 3S) – ETAPA 1 A (S3) și Mol 3S și 4S – lucrări de infrastructură în vederea dezvoltarii de terminale specializate în Portul Constanta Sud (47,32 mil Euro, FEN+BS), Perioada: 2018-2021;

* Realizarea unui terminal modern de pasageri pentru navele de croazieră care opresc în Portul Constanţa;

* Realizarea unor terminale containere pe insule artificiale.

Lucrările din Portul Constanța nu sunt singulare. Astfel, în programul de guvernare sunt trasate mai multe etape de modernizare pentru Portul Tulcea, Portul Galați, Portul Giurgiu, Portul Drobeta Turnu Severin, dar și pentru porturi turistice, precum Orșova, Moldova Veche, Tulcea și Brăila. Dacă pentru cele din prima categorie lucrările sunt mai ample și vizează creșterea  de urgență a capacităților de operare, pentru porturile din ultima categorie menționată lucrurile sunt mai simple și mai puțin urgente, fiind vorba doar de reabilitarea terminalelor de pasageri și de construirea facilităților pentru turiști, în colaborare cu autoritățile locale.

 

Rasfoieste revista ARENA Constructiilor , editia nov – dec 2016

Sus