Proiectantii de structuri au mai multe cereri fata de anul trecut

ing. Dragoş Marcu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS)

Pentru inginerii proiectanţi de structuri, primul semestru din an a fost mai încărcat ca volum de lucrări comandate, comparativ cu primul semestru de anul trecut.

Marea problemă rezidă, însă, în faptul că proiectele avansează încet. Sunt multe proiecte anunţate, dar pentru care nu a început execuţia sau dacă a început atunci beneficiarii solicită multe schimbări pe parcurs pentru a-şi adapta mai bine proiectele cererii din piaţă.

“Avem încărcare, este clar o cerere mai mare, există statistic mulţi metri pătraţi care aşteaptă să fie livraţi. Dar cererea nu este neapărat sănătoasă, faţă de anul trecut proiectele merg mai greu, deciziile se schimbă foarte des, iar presiunea pe costuri este uriaşă”, ne-a declarat ing. Dragoş Marcu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri (AICPS).

În prezent, pentru proiectanţii de structuri cererea vine în principal dinspre construcţiile de locuinţe, clădiri de birouri şi spaţii industriale şi prea puţin dinspre proiectele publice.

“Nu ştiu cum va fi semestrul II, dar nu mă aştept să crească foarte mult. Va crește doar dacă se va urni segmentul public, iar statul va investi masiv în infrastructură. Acolo poate fi o cerere semnificativă, dar nu cred că este posibil în viitorul apropiat”, afirmă preşedintele AICPS.

Multe proiecte de birouri au fost reactivate
Pe segmentul spaţiilor de birouri sunt multe clădiri în execuţie deoarece au fost activate proiecte din anii trecuţi. Totodată, pare să crească şi cererea pentru proiectarea de spaţii industriale, atât pentru depozitare, cât şi pentru activităţi de producţie, remarcă domnul Marcu.

Situaţia în cazul clădirilor de birouri este ceva mai clară faţă de rezidenţiale. Acum se construiesc clădiri de birouri cu circa 700 de euro pe metru pătrat construit. Totuşi, clădiri de birouri similare se construiesc în Polonia cu 1.300 de euro pe metru pătrat. Diferenţa nu poate fi explicată de nişte costuri semnificativ mai mari pentru manoperă şi materiale. În schimb, dacă în Bucureşti dezvoltatorii caută să construiască în centru, în puţinele zone în care infrastrutura susţine astfel de dezvoltări, în schimb în Polonia investitorii optează să meargă la periferia marilor oraşe, în zone care sunt însă deservite de infrastructură, iar preţul terenului este mult mai mic comparativ cu centrul. Atunci, având în vedere că preţurile terenurilor din centrul Bucureştiului sunt mari, dezvoltatorii alocă mai puţin pentru construcţia propriu-zisă, explică domnul Marcu.

Cererea dinspre sectorul public este slabă iar plăţile tind să întârzie
Pe de altă parte, proiectanţii de structuri nu se pot baza pe o cerere consistentă dinspre sectorul investiţiilor publice. “Investiţiile publice sunt în aer, nu este nimic sustenabil şi realist”, afirmă domnul Marcu. Totodată, chiar şi în cazul proiectelor de infrastructură demarate, există adesea întârzieri în efectuarea plăţilor astfel încât devine imposibil pentru o firmă de proiectare să îşi facă o prognoză în privinţa veniturilor. “Atunci mă sufoc şi nu sunt încurajat să mai lucrez cu statul”, subliniază domnul Marcu.

De exemplu, metroul din Drumul Taberei trebuia să fie finalizat de Ministerul Transporturilor încă din 2015, dar nu va fi gata decât, poate, în 2018.

La rândul său, Primăria Capitalei, după ce a plătit studiile de fezabilitate aferente obiectivelor din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a centrului Bucureştiului, a întârziat să mai plătească şi partea de proiectare, adaugă domnul Marcu.

Sunt necesare noi standarde de calitate
În opinia preşedintelui AICPS trebuie definite nişte standarde de calitate, care să permită o expertizare uniformă a clădirilor, astfel încât sâ fie evitate situaţiile în care un expert să încadreze o clădire în clasa I de risc seismic, iar altul să includă aceeaşi clădire în clasa a II-a. Aceste aprecieri pot fi periculoase.

De exemplu, normativele în vigoare spun că în cazul unei cunoaşteri limitate a imobilului trebuie efectuate minim două încercări structurale la fiecare 500 de metri pătraţi ai unei clădiri rezidenţiale, astfel încât pentru o clădire mai mare pot fi necesare zeci de încercări. Însă, a fost un caz în care pentru o clădire cu suprafaţa de 30.000 de metri pătraţi a fost acceptată o singură probă. Desigur, beneficiarul l-a apreciat pe respectivul proiectant pentru că a redus costurile, menţionează domnul Marcu.

AICPS a susţinut că este necesară elaborarea unui nou normativ pentru partea de expertiză a clădirilor. În acest sens, urmează ca autorităţile să actualizeze normativul P100-3 din 2008 pentru evaluarea seismică a clădirilor. Însă, cum suma alocată în vederea elaborării normativului a fost stabilită la doar 25.000 de euro, deşi ar trebui implicaţi zeci de specialişti, care să cerceteze şi să facă teste, reglementarea “nu va fi în niciun caz mai bună faţă de 2008”, apreciază domnul Marcu.

Legile care reglementează sectorul construcţiilor sunt în general neclare. “Legile construcţiilor sunt foarte neclare, statul parcă e autist, iar consultarea publică este doar de faţadă. Tot ceea ce ţine de lege şi autorizare este general şi interpretabil”, este de părere domnul Marcu. Acesta ar putea fi şi unul dintre motivele pentru care primăriile emit acum atât de greu autorizaţiile de construire.

Costurile salariale tind să crească şi în cazul firmelor de proiectare
În prezent, costurile tind să crească şi pentru proiectanţii de structuri, urmând evoluţia generală a pieţei construcţiilor. Firmele de proiectare au mare nevoie de forţă de muncă suplimentară, însă inginerii sunt greu de găsit. Atunci, toate activităţile trebuie ierarhizate şi prioritizate.

“Ne aşteptăm să crească şi la noi costurile, dar trebuie să accepte şi piaţa că este mai rentabil aşa în cele din urmă”, adaugă preşedintele AICPS.

Forţarea costurilor este un demers riscant, mai ales în cazul proiectării structurilor. Dacă beneficiarul îşi propune să construiască la 500-600 de euro pe metru pătrat, atunci răspunderea proiectanţilor devine şi mai mare, iar proiectele trebuie verificate şi răsverificate, subliniază domnul Marcu.