Mariana Garștea – Director General Sixense România
Către: Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației; Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
În atenția: D-lui Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor; D-lui Cseke Attila, Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației; D-lui Ciprian-Sergiu Teleman, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Referitor: Necesitatea conturării unei strategii naționale pentru digitalizarea infrastructurii din România
Stimați Domni Miniștri,
Vorbim astăzi mai mult ca oricând despre necesitatea transformării digitale. Pe fondul contextului sanitar dificil în care se află întreaga lume, cursa pentru transformarea digitală a domeniilor importante s-a intensificat.
Am urmărit dezbaterile publice și luările de poziție ale reprezentanților de la nivel de stat din ultima perioadă și am constatat un lucru important: se discută despre digitalizare și tehnologizare pentru orice alt domeniu, însă în ceea ce privește sectorul de construcții și, mai aplicat, infrastructura – subiectul este aproape inexistent.
De ce este oare digitalizarea infrastructurii de transport lăsată la coada listei sau complet ignorată? De ce un domeniu atât de important – ce vizează sănătatea patrimoniului deja existent, precum și a proiectelor rutiere, feroviare, hidrotehnice viitoare – este tratat superficial sau menționat doar când avem o urgență? De ce soluțiile actuale propuse la nivel național nu se bazează pe o strategie tehnică și financiară globală: de la studiile de fezabilitate până la perioada de exploatare și pe o monitorizare pe termen lung a proiectelor care constituie însăși baza și motorul economiei noastre?
Conform unui studiu Deloitte din 2019, în timp ce toate industriile importante alocă 3,5% din încasări tehnologizării, industria de construcții alocă în medie doar 1,2%, deși provocările ei ar putea fi rezolvate integrând soluții digitale. Ca urmare, în timp ce domeniile importante au cunoscut o creștere a productivității cu 25% în ultimii 20 de ani, productivitatea sectorului de construcții a crescut cu doar 5%, conform aceluiași studiu.
Într-o lume digitalizată, industria construcțiilor pare blocată într-o eră analog.
Credem că trebuie să existe o strategie solidă pentru transformarea digitală a infrastructurii, care să ia în calcul și următoarele aspecte:
→ Este nevoie de o alfabetizare semnificativă a forței de muncă din construcții în „limbajul digital”. Soluțiile încep de la realizarea de formări de specialitate în acest sens și de la prioritizarea acestora. În loc să plimbăm hârtii, în loc să pierdem date, în loc să ridicăm din umeri, este important să ne scuturăm de atitudinea „merge și-așa”, mai ales când dovezile ne arată deja că putem economisi cu până la 30% cheltuielile de folosire a infrastructurii investind de la bun început în soluții digitale de monitorizare a construcțiilor în timpul exploatării (conform raportului World Road Association, 2019).
→ Este nevoie de viziune pe termen lung. Valoarea unui proiect de infrastructură se vede cel mai mult în etapa care este adesea trecută cu vederea: în exploatare. De ce construim autostrăzi dacă nu să le traversăm în siguranță pentru următorii zeci sau chiar sute de ani de acum înainte? Este necesară o preocupare mai puternică pentru managementul digital al asseturilor importante la nivel național, adică pentru identificarea riscurilor critice, intervenția proactivă, prioritizarea lucrărilor și măsurilor necesare în exploatare, în așa fel încât să prelungim durata de viață a infrastructurii.
Faptul că bugetarea, în cadrul proiectelor mici, medii și mari, este orientată într-o proporție foarte mare spre stadiile de execuție demonstrează lacunele segmentului, în sensul în care nu există încă o maturitate în planificarea bugetelor, ci o tendință nedreaptă de a dezvolta în continuare după principiul „ieftin și bun”. Reamintim că o bugetare corectă și o planificare orientată spre rezultate calitative sunt esențiale pentru a obține costuri mai reduse în exploatare și pentru a crea o infrastructură sănătoasă.
→ Este absolut imperioasă o colaborare mai strânsă între toți cei implicați în realizarea unui proiect de infrastructură. Este absolut esențial ca toți cei implicați să colaboreze, să lucreze ca o echipă, să înțeleagă cum munca unuia o influențează sau o susține pe a celuilalt. Din păcate, vedem de prea multe ori situații în care lipsește o mentalitate orientată înspre binele proiectului și înspre a genera valoare împreună. Selectarea cu atenție a celor care participă în procesul de licitații și aplicarea unor filtre și criterii calitative în alegerea companiilor câștigătoare sunt două lucruri care ar mișca proiectele viitoare în direcția potrivită.
→ Este nevoie de o schimbare reală în ceea ce privește calitatea serviciilor de specialitate atât în etapele premergătoare ale unui proiect, cât și în etapa post-implementare (exploatare). Este cunoscut faptul că în aceste segmente-cheie sunt angajați uneori prestatori sau colaboratori prea puțin familiarizați cu aspectele tehnologice moderne, fapt ce generează deseori dificultăți mari în cadrul proiectelor. Soluții există, tehnologia a avansat – e dificil să mai găsim scuze pentru rezultatele slabe pe care le observăm cu toții. Greșelile trecutului ajung să ne preseze tot mai puternic în prezent. Însă nu este prea târziu să învățăm din ele.
În concluzie, este foarte important ca cei care sunt direct implicați în elaborarea strategiilor pentru proiecte de dezvoltare, fie că vorbim despre domeniul rutier, feroviar, aeroportuar sau hidrotehnic, să înțeleagă totalitatea factorilor care acționează asupra proiectelor, să devină familiarizați cu toate tehnologiile inovatoare din domeniile lor de activitate, să fie încurajați să depășească pragurile sau limitările pe care le au și să redevină un vârf de lance în conceptul de dezvoltare durabilă și smart.
Pentru toate acestea, există soluții la îndemâna noastră. Iar printr-un parteneriat mai puternic între sectorul public și cel privat, credem că vom reuși să asigurăm o infrastructură mai durabilă și solidă. Vorbesc în numele companiei pe care o conduc – Sixense România –, dar și pentru multe alte companii private competente care pot fi parte directă din soluție.
Însă avem nevoie de claritate și avem nevoie să cunoaștem care este strategia națională pregătită în acest sens, pentru a putea contribui. În ceea ce privește compania pe care o conduc, deținem competențele necesare pentru a fi direct implicați în elaborarea acestei strategii și ne putem aduce în mod constructiv aportul, datorită experienței noastre ca grup, dar și celor peste 10 ani de când lucrăm proiecte complexe de monitorizare pe plan local.
Noi suntem oamenii faptelor și ai acțiunii, așa că am făcut deja și primul pas. Am acționat prin realizarea unui studiu InSAR (2017-2020), pentru identificarea zonelor sensibile și a punctelor critice din capitală, unde trebuie intervenit cu o strategie de consolidare și monitorizare a patrimoniului construit. Vă asigurăm de colaborarea noastră și vă punem la dispoziție cunoștințele și informațiile pe care le avem, pentru a lua împreună măsurile potrivite și pentru a concepe un plan de acțiune de acum înainte.
Ne preocupă să avem o infrastructură smart, mai ales pentru că abilitatea de a o construi este în mâinile noastre, ale tuturor. Vă stăm la dispoziție pentru dezbateri constructive și suport în legătură cu tot ceea ce înseamnă digitalizarea proiectelor naționale de infrastructură.
Cu deosebită considerație,
Mariana Garștea
Director General Sixense România
Despre Sixense România
Sixense România oferă tehnologii de instrumentare și monitorizare a riscurilor structurale și geotehnice asociate șantierelor, precum și inginerie specializată pentru diagnosticarea, protecția și întreținerea activelor (asset management) și platforme informatice digitale.
Compania este parte din Sixense Group, lider mondial în domeniu, și este prezentă în România din 2009. Printre proiectele din portofoliul Sixense România se numără: Prima secțiune – Linia de Metrou 5 București (monitorizare geotehnică și structurală), Tunelele Daneș și Sighișoara (monitorizare geotehnică și structurală), Linia de metrou 4 București (monitorizare structurală în exploatare), Pod nou Agigea (monitorizare structurală în exploatare), Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, Stadionul de fotbal Steaua, Pod Târnava, Aviației Tower, The Light, Millo 6, Tandem, Sema Park, Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C (monitorizare geotehnică și structurală) ș.a.