FORUM - CONSTRUCTORI 2018

Semnarea autorizației de construire de către administratorul public. Conflict legislativ privind competența de semnare a autorizației de construire

Oana Bădărău, Partener PeliFilip,av. Antonia Nica, Associate PeliFilip

În ultima perioadă de timp a apărut o practică a autorităților publice potrivit căreia autorizația de construire este semnată de către administratorul public în numele primarului competent să emită autorizația de construire, ca urmare a delegării atribuției primarului de semnare a autorizației de construire.

Potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții în forma în vigoare la această dată („Legea nr. 50/1991”), autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor.

Mai mult, Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 aprobate prin Ordinul nr.839/2009 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței („Normele Metodologice”) prevăd că delegarea de către primar a competenței de emitere a autorizațiilor este interzisă.

Cu toate acestea, autoritățile publice își întemeiază practica menționată mai sus pe prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației publice („Legea Administratiei Publice”), care în prezent permit delegarea de către primar a atribuțiilor conferite acestuia prin lege și alte acte normative către viceprimar, secretarul unității administrativ – teritoriale, conducătorii compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, precum și către conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local, în funcție de competențele ce le revin în domeniile respective.

În aceste condiții, în care autorizația de construire este semnată de către administratorul public în locul primarului, valabilitatea autorizației de construire ar putea fi pusă sub semnul întrebării.

În pofida dispozițiilor exprese în materie, problema nu trebuie tranșată în mod categoric în sensul că o autorizație de construire semnată de către administratorul public în numele primarului este în mod automat emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr.50/1991 privind competența de emitere.

Argumentele în favoarea susținerii legalității autorizației de construire semnată de către administratorul public în numele primarului sunt construite pe interpretarea sistemică a prevederilor Legii Administratiei Publice și a Normelor Metodologice din perspectivă temporală.

La momentul adoptării Normelor Metodologice (în anul 2009), potrivit Legii Administrației Publice primarul avea puteri de delegare limitate, emiterea de autorizații nefiind enumerată printre atribuțiile care să poată fi delegate. Astfel, Legea Administrației Publice prevedea că atribuțiile de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară pot fi delegate secretarului unității administrativ – teritoriale sau altor funcționari publici din aparatul de specialitate cu competențe în acest domeniu.

Instanțele de judecată au considerat în mod constant aceste prevederi ca fiind de strictă interpretare, astfel încât actele prin care s-au delegat alte competențe au fost anulate de instanțe.

Ulterior, în anul 2014, prevederile din Legea Administrației Publice referitoare la delegarea de atribuții de către primar au fost modificate. Astfel, de la acel moment și până în prezent, primarul poate delega atribuțiile ce îi sunt conferite de lege și de alte acte normative viceprimarului, secretarului unității administrativ – teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, în funcție de competențele ce le revin în domeniile respective. Prin această modificare s-a urmărit atât lărgirea sferei persoanelor către care primarul poate delega atribuțiile sale, cât și atribuțiile care pot fi delegate.

Cu toate că administratorul public nu este indicat în mod expres de legiuitor ca fiind una din persoanele către care primarul își poate delega atribuțiile, având în vedere că administratorul public face parte din aparatul de specialitate al primarului, acesta intră în categoria persoanelor către care primarul poate delega atribuțiile proprii.

Pe de altă parte, Normele Metodologice nu au mai suferit nicio modificare, rămânând în aceeași formă din 2009. Prin urmare, Normele Metodologice continuă să cuprindă interdicția de delegare care corespundea interdicției inițiale din Legea Administrației Publice, deși aceasta a fost între timp modificată, astfel cum menționam mai sus.

Având în vedere modificările suferite de Legea Administrației Publice, în prezent există un conflict între prevederile actuale ale Legii Administrației Publice și prevederile Normelor Metodologice, care au rămas neactualizate.

Există, însă, argumente rezonabile care susțin inaplicabilitatea prevederilor referitoare la interdicția delegării de către primar a competenței de emitere a autorizației de construire din Normele Metodologice.

Aceste argumente vizează următoarele aspecte:

în prezent interdicția prevăzută de Normele Metodologice adaugă la lege, fiind în contradicție cu prevederile actuale ale Legii Administrației Publice, cele din urmă prevalând, deoarece Normele Metodologice au valoare juridică inferioară – fiind aprobate printr-un ordin și nu o lege;

prevederile din Normele Metodologice referitoare la interdicția delegării de către primar a competenței de emitere a autorizației de construire nu au fost formulate ca o normă de derogare de la prevederile Legii Administrației Publice, ci ca o normă de trimitere la Legea Administrației Publice; nu este rezonabil să se considere că o normă de trimitere s-a transformat într-o normă de derogare.

Considerăm că această discrepanță legislativă ar trebui soluționată, fiind necesară în acest sens actualizarea Normelor Metodologice astfel încât acestea să fie în concordanță cu prevederile Legii Administrației Publice.

Actualizarea Normelor Metodologice se impune întrucât în ipoteza unui litigiu având ca obiect anularea unei autorizații de construire semnată de o persoana lipsită de competență numai instanțele de judecată sunt în măsură să tranșeze acest conflict și să dea o interpretare finală, existând oricând riscul unei interpretări care să dea eficiență interdicției din Normele Metodologice.

 

Insert- În condițiile în care autorizația de construire este semnată de către administratorul public în locul primarului, valabilitatea autorizației de construire ar putea fi pusă sub semnul întrebării.

 

 

 

 

Sus
Translate »