Toate proiectele demarate pe PNDL 1 și PNDL 2 urmează să fie finalizate anul acesta. Cel puțin așa și-a propus Ministerul Lucrărilor Publice, acest deziderat fiind prioritatea sa pentru anul 2020.
Potrivit informării pe care ne-a transmis-o ministerul, investițiile trebuie să fie ”calitative, în beneficiul cetățenilor și al comunităților locale, cu respectarea legislației în vigoare”.
În acest sens, vor continua controalele demarate la sfârșitul anului 2019.
Astfel, în perioada 26 noiembrie – 11 decembrie 2019, Corpul de control al ministrului şi inspectorii ISC au verificat 3.084 de solicitări de plată pentru proiecte realizate prin PNDL – etapa I şi II. În urma acţiunilor de control, au fost oprite plăţi în valoare de peste 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii din judeţele Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Teleorman, Tulcea, Vrancea.
”Interesul MLPDA este acela de a plăti lucrările realizate în teren, nu doar scriptic, și, în cazul în care sunt descoperite nereguli, acestea vor fi semnalate organelor competente”, mai arată reprezentanții MLPDA.
În graficul MLPDA și al Guvernului României este și PNDL 3, care să se deruleze complementar cu finanțările UE, pentru proiecte de dezvoltare locală.
În cadrul etapei de analiză internă de specialitate, se analizează inclusiv posibilitățile de finanțare a obiectivelor de investiții pentru care au fost emise solicitări de includere în PNDL în cadrul altor programe naționale/europene de finanțare și se confruntă bazele de date aferente acestor programe.
Analiza internă de specialitate a MLPDA asupra solicitărilor de includere în program presupune:
- centralizarea solicitărilor de includere în Program transmise de către beneficiari;
- clasificarea solicitărilor pe domeniile specifice;
- aplicarea criteriilor de selectare a obiectivelor de investiţii pentru finanţarea prin Program, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
- evaluarea maturităţii proiectelor de investiţii, din punct de vedere al stadiului fizic realizat, pe fiecare domeniu specific prevăzut de legislaţia în vigoare, şi ierarhizarea proiectelor de investiţii în funcţie de acesta;
- evaluarea relevanţei proiectelor de investiţii în raport de:
- contribuţia proiectului la atingerea obiectivelor generale ale Programului prin analizarea gradului de dotare tehnico-edilitară, de infrastructură educaţională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicaţie pentru asigurarea standardelor de calitate a vieţii, necesare populaţiei şi faţă de rangul de ierarhizare a localităţilor, conform legii;
- contribuţia proiectului în vederea conformării cu obligaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană;
- proiectul are un impact pozitiv asupra mediului și atingerii standardelor de calitate a vieții pentru comunitățile locale.
- stabilirea, pe baza datelor şi informaţiilor necesare stabilirii Indicatorilor de performanţă şi eficienţă ai obiectivului de investiţii, prevăzuţi în anexa nr. 6 la Normele metodologice aprobate prin OMDRAP nr. 1851/2013, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, a unor indicatori SMART pe fiecare domeniu specific, şi aplicarea acestora în vederea ierarhizării pentru includerea la finanţare a obiectivelor de investiţii.
Criteriile de prioritizare a obiectivelor de investiții finanțate în cadrul PNDL sunt:
- repartizarea echilibrată a fondurilor de la bugetul de stat pe județe care ia în calcul cel puțin un indicator precum:
– datele demografice şi administrativ-teritoriale ale judeţelor raportate la datele naționale;
– capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale;
– ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ;
- prioritatea realizării obiectivelor de investiții înscrise în domeniile prioritare;
- prioritatea realizării obiectivelor de investiții cu stadiul fizic cel mai ridicat la data aplicării criteriului;
- data semnării contractului de furnizare/prestare de servicii/execuţie de lucrări;
- populaţia deservită.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 8/nov – dec 2019
PNDL1 si PNDL2 sunt programe necesare si utile iar impactul rezultatelor acestor programe asupra mediului local nu poate fi decat pozitiv. Efortul managerial (sute de controale in teren, efectuate de o armata de inspectori ISC) de a gestiona aceste programe scoate la iveala faptul ca acestea nu au putut fi planificate corespunzator iar lipsa din contracte a unor elemente cheie (indicatori de performanta – KPI – Key Performance Indicators, elemente de monitorizare a desfasurarii contractelor – rapoarte obligatorii privind stadiul lucrarilor care sa contina diagrame Gantt actualizate pana la data raportarii, analiza intarzierilor si impactul acestora asupra costurilor si duratelor proiectelor … etc.).
Imbunatatirea sistemului de management a proiectelor din cadrul acestor programe necesita un efort financiar de zeci de ori mai mic decat utilizarea resurselor specializate (trimiterea inspectorilor ISC in teren), iar obtinerea de beneficii reale necesita implicarea managerilor de proiect, stabilirea corecta a etapizarii proiectelor si un sistem coerent de raportare (structurat cu informatii cheie asupra stadiului fizic realizat, calitate, termene, intarzieri … etc.).
Fara o analiza (cel putin bi-lunara, daca nu saptamanala) a stadiului lucrarilor pe baza unor rapoarte care sa contina graficul Gantt actualizat (toate cerintele actuale se refera doar la un grafic Gantt depus initial, odata cu oferta, fara ca apoi sa se solicite grafice actualizate care sa ateste evolutia lucrarilor si sa permita o trasabilitate a realizarii livrabilelor din proiect. Lipsa totala a indicatorilor cheie – KPI din rapoarte atesta atat lipsa de profesionalism in abordarea acestor contracte cat si o delasare a autoritatilor contractante.
Pe de alta parte, PNLD1 si PNDL2 atesta faptul ca dezvoltarea prin programe (si portofolii) trebuie sa fie instrumentul de baza pentru dezvoltarea Romaniei, pentru atingerea structurata a unor obiective prioritare in vederea imbunatatirii nivelului de trai al romanilor. Necesitatea unui management modern impune introducerea unor procese si proceduri, utilizarea de instrumente si tehnici manageriale care sa poate asigura gestionarea eficienta a unor astfel de bugete.
Odata cu modificarea legislatiei privind responsabilizarea ,din punct de vedere legal privind calitatea in constructii, a firmelor de consultanata in constructii cred ca este un moment foarte bun sa apara in acest sens si norme metodologice de bune practici in care sa se regaseasca proceduri clare care sa asigure un management modern al lucrarilor de constructii