Urbanismul spaniol aplicat în Bucuresti

Pentru ca Bucureștiul să se dezvolte unitar și armonios, trebuie să se renunțe la dezvoltarea de tip parcelar și să se adopte politica definirii ariilor de dezvoltare, este de părere Leopoldo Arnaiz, arhitect urbanist, președinte și director general al companiei de urbanism Arnaiz&Partners. Această companie face parte din asocierea care lucrează, alături de Universitatea de Arhitectură Ion Mincu (lider de asociere), la elaborarea Planului Urbanistic General al Capitalei.

Leopoldo Arnaiz a arătat că Legea urbanismului aduce, în Spania, o serie de beneficii Municipalității.

Conform legii, primăria orasului stabilește care sunt ariile de creștere, indiferent că sunt ocupate de proprietăți publice sau private. Proprietarii cedează către domeniul public până la 30% din terenul pe care îl dețin, astfel încât, indirect, o parte din costul investițiilor este suportat de proprietari. În momentul delimitării străzilor, de exemplu, 10% din orice teren care se suprapune cu traseul viitorului proiect intră în proprietatea primăriei. În concluzie, patrimoniul orașului crește cu cheltuieli minime, prin contribuția locuitorilor ei.

O altă particularitate este aceea că, atunci când se dezvoltă proiecte imobiliare noi, un procent din viitoarele locuințe este destinat populației defavorizate, pe principiul evitării segregării sociale.

Având în vedere toate aceste particularități, în Spania a fost nevoie de 30 de ani pentru ca cetățenii să accepte și să aplice legea urbanismului.

Un alt subiect pe care primarul general, Gabriela Firea, l-a discutat la întâlnirea de la Madrid, cu Leopoldo Arnaiz, l-au reprezentat cartierele de locuințe de tip “dormitor”, construite înainte de 1989, după o politică de locuire care urmărea uniformizarea condițiilor de locuit pentru cât mai multe categorii de populație, cu consecințele ei implicite: locuințe mici, cartiere aglomerate și neglijarea funcției estetice a acestora.

Cu privire la acest aspect, s-a convenit că astfel de cartiere pot face obiectul unor viitoare proiecte de regenerare urbană, realizate printr-o colaborare romano-spaniolă.

Gabriela Firea a vorbit despre programul de reabilitare a fațadelor existent în București, care are ca obiectiv creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor, în special a celor din categoria monumentelor istorice, și care prevede responsabilizarea proprietarilor față de imobilele pe care le dețin.

Regulamentul programului a fost elaborat în cursul acestui an și prevede ca municipalitatea să execute lucrările de intervenție, atunci când proprietarul nu demarează lucrările într-un anumit termen, urmând ca apoi să recupereze costurile de la proprietar.

Conform angajamentelor luate, Primăria Capitalei a finalizat inventarul clădirilor cu probleme la fațade, situate în zonele declarate prioritare prin regulament, și a notificat proprietarii acestora cu privire la obligațiile legale ce le revin.