Posibilitatea ca antreprenorii din sectorul de construcții să apeleze la instrumentele de garantare emise de societățile de asigurări autorizate, atât privind garanția de participare cât și garanția de bună execuție este practic eliminată de un nou proiect de Hotărâre de Guvern.
Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO, atrage atenția că proiectul de HG pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 98/2017 nu vine în ajutorul societăților mici și mijlocii, așa cum susțin inițiatorii proiectului. Motivația proiectului era necesitatea de a “limita costurile pe care aceștia (n.r. contractorii) le suportă în scopul participării la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică”.
Dar, Laurențiu Plosceanu spune că societățile mici și mijlocii nu își permit să țină sume de bani imobilizate sau nu mai au posibilitatea să constituie ipoteci imobiliare și nu își permit să ia credit de la IFN-uri din cauza costurilor foarte mari ale acestor credite. Costurile instrumentelor de garanție emise de societățile de asigurări sunt sensibil mai reduse decât cele emise de Instituțiile Financiare Nebancare.
“Nu înțelegem cum după circa 12 ani de zile se revine la un act normativ, fără a avea un studiu de impact legat de imobilizările în conturi bancare ale garanției de bună execuție”, declară reprezentantul constructorilor.
ARACO susține să nu fie modificate Art.42 si Art.46 din HG 394/2016, dat fiind actuala conjunctură economică.
Producția sectorului de construcții a scăzut ajungând la volumul valoric de 8,86 miliarde de euro, un minim al perioadei 2008 – 2017. Declinul sever al investițiilor publice în 2016 – 2017 a dus la penuria de contracte noi pentru constructori. Sectorul de construcții are reglementări excesive și incoerente.
Constructorii semnalează abuzuri repetate ale entităților achizitoare, deschiderea cu întârziere a finanțărilor pentru lucrările contractate, plata cu întârziere (durata medie de recuperare a creanțelor de peste 7 luni de zile), întârzierea semnificativă în ceea ce privește preluarea de către beneficiar după ce s-a realizat recepția sau amânarea fără explicație a recepției pentru lucrările terminate conform contract, etc.
“Cel puțin pentru motivele enunțate, nu suntem de acord cu limitarea dreptului operatorului economic de a accesa în mod nejustificat o modalitate sau alta (banca, IFN) așa cum este prevăzut în proiectul de HG”, afirmă Laurențiu Plosceanu.
Eliminarea posibilității ofertanților de a utiliza un instrument de garantare emis de o societate de asigurari este considerată un început de eliminare de pe piață a operatorilor economici autohtoni. Ei vor fi astfel dezavantajați în procedurile de achiziție publică față de operatorii străini, care au o mai bună capacitate financiară proprie și acces la credite bancare cu dobânzi foarte mici asigurate de băncile din statele de unde provin.
Potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară, numărul polițelor emise în perioada 2013 -2014 aproape s-a dublat, de la 18.000 la 34.400. Acestea au dat posibilitatea unui număr foarte mare de operatori economici să participe la procedurile de achiziție publică, creând condiții și pentru firmele mici și mijlocii.
Participati la evenimentul organizat de ARENA Constructiilor, joi 7 iunie, la Bucuresti !
Citiți și:
Cititi revista ARENA Constructiilor nr 3/ mai 2018
