Proiectele de investiții în infrastructura de transport au un buget alocat de 7,6 miliarde de euro, în varianta finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectele includ dezvoltarea infrastructurii rutiere, modenizarea liniilor de cale ferată, achiziționarea de material rulant și dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în București și Cluj-Napoca.
Scumpirea materialelor de constructii ar putea bloca proiectele de drumuri
Astfel, prin PNRR au fost propuse spre finanțare următoarele obiective de investiții:
Proiecte de autostrăzi
*A7 – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani
Ploiești – Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);
Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);
Focșani – Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);
Bacău – Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);
Total: 324 km (36 stații cu 184 puncte de încărcare)
*A8 – Tg. Mureș – Miercurea Nirajului și Leghin – Pașcani
Tg. Mureș – Miercurea Nirajului: 25 km;
Leghin – Pașcani: 34 km;
Total: 59 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare)
* A1 – Margina – Holdea: 9 km (2 stații cu 10 puncte de reîncărcare)
*A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km (6 stații cu 30 puncte de încărcare).
Proiectele de autostrăzi vor include simultan perdele forestiere în lungul rețelei rutiere, sisteme video pentru monitorizarea traficului, sisteme de informare real time și sisteme de avertizare early warning pentru pasageri și gestionarii infrastructurii și sisteme automate de contorizare și identificare a tipului de vehicul.
Sectoarele Pașcani – Siret, Pascani – Iași – Ungheni, Leghin – Miercurea Nirajului, Sibiu – Pitești, Pitești – Craiova – Dr. Tr. Severin, Calafat – Dr. Tr. Severin – Lugoj, autostrada de Centură a municipiului București, București – Giurgiu și Timișoara – Moravița sunt planificate a fi finanțate din fondurile structurale și coeziune, precum și bugetul de stat.
Rezultatele așteptate sunt:
* 434 de kilometri de autostradă construiți;
* 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare);
* 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
* 45% din punctele negre eliminate;
* 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite.
Peste 3,5 mil euro pentru doua proiecte rutiere din Bucuresti
Transport feroviar
Etapele tehnice de trecere de la refaceri la modernizări complete vor include:
- a) etapa I – lucrări de tip renewal pe liniile directe, implementate într-o manieră accelerată, care vizează eliminarea tuturor restricțiilor de viteză prin înlocuirea cadrului piatră spartă – traverse și prinderi – șină și a aparatelor de cale;
- b) etapa a II-a – lucrări de modernizare complete, pe liniile directe și abătute, care prevăd reutilizarea în procente ridicate a elementelor schimbate în prima etapă, la care se adaugă și introducerea sistemului ERTMS.
Tipuri de proiecte propuse a fi finanțate prin PNRR sunt:
Modernizare
* modernizare, electrificare, sistem ERTMS Arad – Timișoara – Caransebeș;
* modernizare, electrificare, sistem ERTMS Cluj – Episcopia Bihor;
Electrificare
* Constanța – Mangalia – Non TEN-T – propunerea României de a intra pe TEN-T Comprehensive ca prelungire a coridorului TEN-T Core;
* Videle – Giurgiu – TEN-T Comprehensive
Renewal
* București – Pitești – TEN-T Comprehensive;
* Reșița – Voiteni – legătura la coridor TEN-T Core.
Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca
Prin PNRR este propusă construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.
Proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străulești – Gara de Nord traversează orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale, respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor varia între 3 și 8 min.
La finalizarea integrală a magistralei de metrou vom avea:
* 12.7 km de rețea nouă de metrou;
* 15 stații noi de metrou;
* 30 de rame electrice de metrou.
Având în vedere complexitatea tehnică a lucrărilor și termenele impuse de Regulamentul RRF, statul roman a propus spre finanțare o secvențiere funcțională a lucrărilor pentru trimestrul III 2026 astfel:
* Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare trimestrul III 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
* Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare trimestrul IV 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie 2021
