Oferte locuri de munca top

Cele mai cautate si bine platite meserii in constructii

La 10.000 de lei net pe lună, sau chiar mai mult, pot să ajungă câștigurile unui macaragiu priceput, angajat într-un proiect complex de construcții inginerești. În condițiile în care pandemia de coronavirus a dus la creșterea cu peste o treime a numărului de șomeri, meseriile bine plătite din sectorul construcțiilor devin din ce în ce mai atractive. Asta în pofida condițiilor grele de muncă.

 

 

 

Printre cele mai bine căutate și bine plătite calificări sunt cele fierar betonist sau  dulgher care pot să câștige peste 5.000 lei lunar. La fel și buldo – excavatoriștii. Foarte căutați sunt și meșterii în finisaje.

Este adevărat, însă, că nivelul mare de câștiguri este pentru cei calificați, cu experiență, care lucrează ”mult, repede și bine”.

Începând de anul acesta, Casa Socială a Constructorilor are un nou obiect de activitate – formarea profesională continuă a salariaților din activitatea de construcții și de producere a materialelor de construcții.

Pentru aceasta, CSC împreună cu partenerii sociali, Federația Patronatelor Societăților din Construcții și Federația Generală a Sindicatelor Familia au solicitat Guvernului clarificarea prevederilor referitoare la sursa fondurilor pentru activitatea de protecție socială prin formare profesională a salariaților.

Ce spun managerii firmelor de construcţii

„Noi oferim angajaților posibilitatea să se specializeze la locul de muncă, dar după ce se specializează pleacă să muncească în Germania. Din păcate pleacă şi vin cum au plecat, în niciun caz mai bogaţi”, spune George Ene, administrator al companiei Total Solid Construct din Bucureşti.

El adăugă: „Este evident faptul că pentru noi ar fi mult mai profitabil să putem angaja oameni specializaţi care să ştie din prima ce au de făcut şi care să nu vină la serviciu doar două sau trei luni pentru ca mai apoi să plece să lucreze în altă parte. Un dulgher sau un fierar bun poate învăţa meserie într-o lună de zile, dacă vrea cu adevărat să înveţe. Dacă nu vrea, el nu se va specializa nici în jumătate de an. Este adevărat că după o lună nu se va mişca într-un ritm alert, dar măcar nu va mai întreba tot timpul aici ce fac, acolo cum fac”.

Nici în judeţul Timiş lucrurile nu stau mai bine. „Chiar dacă ar exista facilităţi oferite angajatorilor, prin care să se poată finanţa cursurile de specializare din surse externe companiei, pe noi ne interesează mai mult ca oamenii să aibă experienţă şi să facă un lucru de calitate. Nu doar să aibă o diplomă care să ateste acest lucru”, este de părere Claudiu Ilie, administrator al firmei Rolfmir Construct SRL, din Timişoara.

Nevoia de lucrători calificați depinde şi de proiectele pe care compania le are.

„Dacă este vorba despre proiecte mai ample, care necesită o experienţă vastă, şi considerăm că nu sunt oameni cu experienţă ca să putem contracta lucrarea respectivă atunci le facem angajaţilor un curs suplimentar. În astfel de situaţii investim puţin în angajaţi ca să mai înveţe câte ceva şi să poată face faţă cerinţelor proiectului, pentru că nu putem face rabat la calitate. Dacă nu respectăm standardele de calitate nu vom mai avea lucrări, pentru că nu ne mai recomandă nimeni”, a precizat Claudiu Ilie.

Administratorul firmei braşovene VS Construct, Stelian Vârlan, este de părere că societăţile de construcţii trec printr-o perioadă foarte grea, pentru că cei care vin să se angajeze pretind salarii mari, dar nu sunt calificaţi sau nu ştiu bine o meserie.

„Momentan nu avem niciun program de calificare la locul de muncă. De-a lungul timpului am oferit această posibilitate angajaţilor, dar după ce au învăţat ceva meserie, au plecat să lucreze în străinătate. Din păcate, muncitorii români care au «prins» un pic de meserie şi, dacă mai ai şi curajul să îi laşi să lucreze singuri, se cred deja specialişti şi pleacă în străinătate. Eu m-am întors în anul 2015 din Italia şi am venit cu doi meseriaşi buni cu care am lucrat acolo. Şi cu doi am şi rămas. Restul au tot venit şi au plecat”, a explicat Stelian Vârlan.

El crede că şi dacă ar exista programe de calificare pentru cei care doresc să lucreze în construcţii, s-ar întâmpla la fel ca în cazul doctorilor. Fac şcolile aici şi merg să muncească în alte ţări dacă aici nu câștigă și nu au condițiile de viață ca acolo.

„În opinia mea, o soluţie ar fi să plătească ei cursurile acestea şi atunci poate că s-ar gândi de două ori înainte să plece. Sau poate că ar trebui să existe nişte clauze contractuale stricte, în sensul că, dacă eu ca angajator ţi-am plătit cursurile, ar trebui să munceşti la mine în firmă cel puţin un an sau doi”, a concluzionat Stelian Vârlan.

Şi în estul ţării firmele de construcţii au probleme cu forţa de muncă.

Mihai Bichescu, administrator al firmei Bichescu Construcţii SRL, din judeţul Bacău, spune că în compania sa există posibilitatea ca angajaţii să se specializeze la locul de muncă. „Cei care sunt şomeri pot urma, de exemplu, unele cursuri de calificare organizate de Direcţia Forţelor de Muncă, iar specializarea să o facă la locul de muncă. Iar aceste cursuri sunt gratuite”, a adăugat Mihai Bichescu.

Ce meserii caută angajatorii din construcţii

Aşa cum este şi firesc, fiecare firmă de construcţii caută meseriaşi specializaţi în tipul de lucrări pe care aceasta le realizează de regulă sau pentru un anumit proiect.

„De exemplu, eu am acum nişte echipe de structurişti, fierari şi dulgheri. Aceştia sunt cei mai căutaţi. Meseriaşi buni, cu experienţă nu prea mai sunt, iar salariul net al unui dulgher sau fierar care ştie ceva meserie este undeva la 250 de lei pe zi, chiar 300 de lei pe zi pentru cel care este şi şef de echipă. Un muncitor necalificat primeşte în jur de 150-180 de lei net pe zi. Dacă-i harnic primeşte 180 de lei, dacă-i şi nepriceput şi puturos, tot încasează 150 lei/zi”, a spus George Ene.

Din datele administratorului firmei Rolfmir, cel mai mult se caută acum meseriaşi specializaţi în finisaje, precum faianţarii sau montatorii de gipscarton (”rigipsarii”). Un faianţar bun câştigă undeva la 4.500 de lei net, iar salariul net al unui ”rigipsar” se situează la circa 4.000 de lei.

„Pe mulţi îi specializăm la locul de muncă. Pe piaţa forţei de muncă sunt foarte mulţi care nu au diplome de calificare, dar sunt foarte buni meseriaşi, cu o experienţă mare. Doar că nu au nicio hârtie la mână care să le ateste această pricepere şi atunci suntem dispuşi să le oferim un curs ca să primească o calificare. Există diverse firme specializate care organizează astfel de cursuri, care durează 3 luni sau 6 luni, iar costurile variază între 800 de lei şi 1.200 de lei. Se pot obţine şi reduceri în funcţie de câte persoane înscrii ca angajator la aceste cursuri”, a precizat Claudiu Ilie.

Stelian Vârlan este de părere că, ţinând cont de lipsa de lucrători calificați din domeniul construcţiilor, cam toate specializările se caută. Şi cele care vizează lucrări de interior şi cele pentru exterior. „De un nivel de specializare mai ridicat să spunem este nevoie în cazul rigipsarilor, al zugravilor, dar mai ales în cazul celor care lucrează la structuri. Un structurist câştigă în jur de 3.500 – 4.000 de lei, net lunar”, a precizat administratorul VS Construct. El se teme ca Guvernul să nu renunţe la prevederea legislativă care stabilește salariul minim brut de 3.000 de lei în construcţii: ”În aceste condiţii, nu ştiu dacă va mai conveni cuiva să vină să lucreze în acest domeniu.”

Faianţarii sunt şi pe lista lui Mihai Bichescu. „Un faianţar câştigă undeva la 3.500 – 4.000 lei, net lunar. De o specializare mai riguroasă au nevoie şi operatorii de utilaje grele, precum buldoexcavatoriştii şi operatorii de pe excavatoarele mai mici, de 2 tone şi 3 tone. Aceştia au un salariu net mai mare de 4.500 de lei”, a precizat el.

Efectele pandemiei sunt minore în construcții

Pandemia de Covid-19 a afectat serios anumite sectoare ale economiei dar construcţiile nu se numără printre acestea.

George Ene spune că, din punctul de vedere al cererii, al şantierelor existente, unde firma sa are contracte, nu i s-a părut că pandemia a avut efecte semnificative. „Numărul lucrărilor pe care le-am avut de la începutul acestui an şi până acum s-a situat cam la acelaşi nivel cu cel din perioada similară a anului trecut. N-am auzit să se închidă companii din rândul furnizorilor şi al colaboratorilor noştri. Poate că a mai stat câte o persoană sau două acasă pentru că s-a îmbolnăvit, dar în ceea ce priveşte afacerile, lucrurile merg în continuare”, a completat administratorul Total Solid Construct.

În vestul ţării sectorul construcţiilor nu a avut prea mult de suferit din cauza Covid-19, ci mai degrabă din cauza lipsei de forţă de muncă.

„În zona Timişului, unde ne desfăşurăm noi activitatea, este o mare lipsă de muncitori. Chiar nu sunt destui muncitori pentru ceea ce este de lucru. Nu găsim meseriaşi serioşi, deşi salariile oferite sunt destul de bune”, spune Claudiu Ilie.

„Mulţi caută să lucreze la metru pătrat, pentru că astfel câştigă mai mult. Le este mai convenabil să fie plătiţi la metru pătrat, decât să primească un salariu fix. Or, asta nu este tocmai în regulă. Muncitorii se angajează cu forme legale, cu contract de muncă la program de opt ore, iar plata se face pe metru pătrat”, a adăugat el.

Pandemia nu a afectat foarte tare compania pe care o conduce. „În mare parte lucrurile merg bine, însă mulţi muncitori s-au speriat de pandemie şi nu au mai vrut să continue munca. Mulţi dintre muncitori sunt navetişti şi au fost probleme cu transportul”, a conchis Claudiu Ilie.

Şi administratorul VS Construct este de părere că, dincolo de pandemia de Covid-19, în zona Braşovului sunt lucrări, dar probleme creează forţa de muncă.

„Mulţi dintre cei care s-au întors în ţară, în această primăvară, din cauza pandemiei, spun că ştiu să facă de toate, dar în realitate mai nimic precis. Dacă îi angajezi stau o lună, două sau trei şi pleacă din nou. Sunt şi cei care se angajează pentru a lucra o perioadă mai lungă, însă când vine vara, pentru că au învăţat puţină meserie, să dea cu un trafalet sau ceva, imediat au şi plecat afară, după mirajul unui câştig mai mare”, consideră Stelian Vârlan.

Şi administratorul firmei băcăuane Bichescu Construcţii SRL este de părere că, deocamdată, sectorul construcţiilor nu este afectat de pandemia de coronavirus. „Nouă cel puţin, această problemă sanitară, de la începutul ei şi până acum, nu ne-a afectat activitatea. Mai ales în comparaţie cu alte ramuri de activitate”, a spus el.

„De altfel, în ultima perioadă noi chiar am făcut angajări. Într-adevăr, se simte o oarecare scădere a numărului de proiecte. Mă gândesc că unii investitori sunt în expectativă, ţinând banii în buzunar, pentru că nu ştiu cum vor evolua lucrurile cu pandemia. Însă în principal lucrurile stau destul de bine. De aceea, aş spune că, faţă de anul trecut, 2020 va fi un an mai bun”, a concluzionat Mihai Bichescu.

Aşadar, managerii firmelor de construcţii se tem că vor fi nevoiți să-şi închidă activitatea nu din cauza pandemiei de coronavirus, ci pentru că nu vor mai avea cu cine să lucreze. 

 

Sus
Translate »