Darea în plată a locuințelor în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite ar putea fi aplicată și pentru programul Prima Casă în anumite condiții. Proiectul de lege aferent a ajuns în Camera Deputaților, după ce a fost adoptat de Senat în ultima ședință din luna decembrie a anului trecut.
Propunerea este motivată de senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului, prin faptul că majorarea ROBOR îi afectează și pe creditorii din cadrul programului Prima Casă, expuși astfel unor fluctuații majore ale ratelor bancare, în măsură să îi dezechilibreze financiar și să genereze un posibil faliment personal.
Ca urmare, proiectul de lege prevede ca pentru stingerea creanței dobândite dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, pe lângă condițiile inițiale, și condiția de impreviziune.
Potrivit proiectului de lege, se consideră că există impreviziune:
* în cazul devalorizării cu mai multe de 50% față de valoarea inițială evaluată de imobilul cu destinația de locuință ipotecat
* în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depășit cu cel puțin 20% nivelul cursului din data contractării creditului
* în cazul în care gradul de îndatorare a debitorului l-a depășit pe cel luat în considerare la momentul acordării creditului
* în cazul în care debitorul a fost executat silit prin vânzarea imobilului cu destinația de locuință.
Proiectul de lege prevede obligația creditorului de a dovedi în fața instanțelor de judecată faptul că debitorul care a făcut o notificare de dare în plată nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, inclusiv condiția privind impreviziunea.
Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare. În verificarea condiției privind impreviziunea, judecătorul va da prevalență stării de criză a contractului și prezumției de dezechilibru. Soluția revizuirii judiciare a contractului în vederea echilibrării și continuării sale este prioritară față de soluția încetării contractului, care va fi dispusă în cazul unei imposibilități vădite a continuării sale.
O modificare este propusă și pentru termenele de convocare. Este vorba despre prima zi de convocare la notarul public, care nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere și nici mai lung de 90 de zile. În plus, neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară.
O schimbare este adusă în privința contestațiilor. Conform proiectului de lege, contestația debitorului trebuie precedată, în mod obligatoriu, de o propunere adresată de acesta debitorului, prin care să încerce restabilirea utilității sociale a contractului de credit.
De asemenea, proiectul de lege propune ca de la data comunicării notificării de dare în plată, executările silite aflate în derulare, inclusiv popririle, se suspendă automat.
Totodată, în cazul debitorului împotriva căruia s-a derulat și finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea, se instituie o prezumție absolută și irefragrabilă de impreviziune.
Citiți și:
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.8/ nov-dec 2018
