Creșterea economică a reaccelerat ușor în trimestrul al doilea, potrivit datelor provizorii citate de specialiștii Băncii Naționale a României, la 4,1%, de la 4,0% în trimestrul I 2018.
Principalul factor determinant al creşterii PIB a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, secondat la mică distanţă de variaţia stocurilor, iar aportul formării brute de capital fix a redevenit negativ.
Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu trimestrul precedent, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a importurilor în raport cu cea a exporturilor.
Cele mai recente date statistice arată o accelerare a creșterii anuale a producţiei industriale în iulie comparativ cu lunile anterioare, localizată în principal la nivelul industriei prelucrătoare, iar activitatea din comerț şi servicii și a menținut dinamica robustă.
Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale.
Ritmul anual de creştere a costurilor unitare cu forţa de muncă pe ansamblul economiei s-a temperat uşor în trimestrul II, rămânând totuşi la un nivel ridicat. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se mărească în trimestrul II, dar a scăzut în luna iulie, pe fondul redresării dinamicii anuale a productivităţii muncii.
Cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil. Creditul acordat sectorului privat a continuat să crească susținut în lunile iulie şi august, cu 6,6 %, iar ponderea în total a componentei în lei a ajuns la 65,3 % (de la un minim de 35,6 % în mai 2012). La rândul ei, ponderea creditului acordat populaţiei a atins în luna august un nou maxim istoric, de 53,2 % din total.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației spre limita superioară a intervalului țintei de inflație la finalul anului curent, în linie cu prognoza pe termen mediu din august 2018.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția preţurilor unor produse alimentare, a prețurilor administrate (gaze şi energie electrică) și a prețului combustibililor, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale.
Relevante sunt, de asemenea, ritmul creșterii economice globale în contextul tendinţelor protecţioniste, perspectivele economiei şi a inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 % pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Consiliului de administraţie al BNR subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
Citiți și:
Un nou proiect rezidential cu aproape 200 de apartamente, in Bucuresti
Reabilitarea unei cladiri si cea a unei strazi se vor face cu fonduri europene
Ce obiective de investitii finanteaza o primarie din Bucuresti
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.7/oct 2018
