Oferte locuri de munca top

Fara lucratori calificati vom pierde oportunitatea unor investitii de miliarde de euro

Miliarde de euro vor fi investite în economiile țărilor membre ale Uniunii Europene pentru a depăși criza economică apărută din cauza pandemiei de coronavirus. ”Așa cum a făcut și Planul Marshall original, ajutând la refacerea Europei după al Doilea Război Mondial”, după cum a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Fiecare țară va încerca să investească fonduri cât mai mari în proiecte de investiții publice pentru a-și revigora economia. Și nu va fi vorba numai de a obține fonduri, ci și de asigurarea forței de muncă necesare pentru a putea derula ample programe de investiții.

 

 

 

Chiar și înaintea anunțării noilor planuri, economiile țărilor europene aveau nevoie de forță de muncă și o importau din statele mai puțin dezvoltate. De altfel, chiar în plină pandemie și în pofida pericolului de răspândire a noului coronavirus, occidentalii nu au renunțat să atragă muncitori străini. Germania, Austria, Anglia au aranjat transporturi speciale ca să aducă lucrători agricoli din România și Bulgaria. Iar muncitorii calificați din construcții nici nu au fost puși în situația de a reveni din țările în care lucrează.

Așa că demararea programelor de investiții tip Marshall este de așteptat să ducă la creșterea cererii de forță de muncă. Iar antreprenorii din țările europene vor concura pentru atragerea muncitorilor calificați asigurându-le condiții din ce în ce mai bune pentru angajare și formare profesională.

Companiile românești, private și publice, vor trebui de asemenea să aibă suficienți lucrători calificați pentru a putea derula proiecte de investiții prin care să atragă fonduri cât mai mari.

Firmele de construcții au sperat că vor putea angaja dintre muncitorii reveniți în țară din cauza pandemiei și a suspendării activității unor șantiere din străinătate. Dar nu s-a întâmplat așa. Antreprenorii din țările europene au luat măsuri ca să își păstreze lucrătorii calificați, au negociat cu autoritățile și activitatea șantierelor a fost reluată destul de repede. În România s-au întors, se pare, muncitori necalificați, dar nici aceștia nu au făcut în număr semnificativ solicitări de angajare. Asta pentru că salariile și condițiile de la noi sunt încă mult sub nivelul celor din țările occidentale.

Sistemele de protecție socială din străinătate asigură muncitorilor avantaje de care nu beneficiază în țară

Facilitățile fiscale acordate sectorului de construcții începând din luna ianuarie a anului trecut nu au fost suficiente pentru a-i face pe muncitorii calificați din construcții să revină în țară în număr mare. Ei au nevoie de salarii mai mari și de facilități și avantaje comparative cu cele de care beneficiază în străinătate. Iar asta se asigură printr-un preț mai ridicat plătit pentru lucrările de construcții, dar și prin obligații impuse angajatorilor. În străinătate, prin contractele colective la nivel de sector sunt asigurate muncitorilor protecție socială pe timpul în care nu lucrează din cauza vremii nefavorabile, pensii ocupaționale, cursuri de calificare, spor de vechime, burse pentru copii, prime de sărbători, etc.

Aceste avantaje sunt furnizate angajaților din construcții de către organizații care colectează contribuții de la angajatori, angajați, beneficiari. Prin astfel de sisteme, angajații obțin condiții mai bune de protecție și securitate socială, ceea ce diminuează și fenomenul muncii la negru.

Măsurile impuse prin contracte de muncă sectoriale sunt necesare pentru că cele mai multe dintre firmele de construcții sunt de dimensiuni reduse. La noi peste 90% din firmele de construcții sunt în categoria întreprinderilor mici și mijlocii și nu își permit să asigure muncitorilor condiții la un nivel apropiat de cele din străinătate. În schimb, în cadrul unui sistem stabilit la nivel de sector, toți muncitorii ar putea beneficia de un regim similar.

Crearea în țară a unui sistem de protecție socială nu presupune alocarea de fonduri de la Guvern, ci numai adoptarea și aplicarea unor măsuri legislative. Astfel de măsuri de protecție socială a angajaților din construcții există sub o formă sau alta în majoritatea țărilor europene și nu trebuie inventate de noi.

În țara noastră au fost făcuți câțiva pași pe această direcție întrucât a fost înființată Casa Socială a Constructorilor. Aceasta are, în principal, atribuții legate de plata indemnizațiilor pentru angajații firmelor membre pe perioada întreruperii lucrului din cauza vremii nefavorabile și, recent, atribuții legate de formarea profesională a salariaților din activitatea de construcții și de producere a materialelor de construcții. Totuși, sistemul nu este încă generalizat și nu toți lucrătorii din construcții beneficiază de avantajele asigurate de CSC.

Ajutoare pentru nemuncă, stimulente pentru muncă

Guvernul român a alocat importante fonduri bănești pentru acordarea de ajutoare angajaților care au rămas fără loc de muncă din cauza stării de urgență.

Dar, este nevoie și de stimulente pentru cei care muncesc, de o mai bună remunerare a muncii în sectorul privat, de facilități și avantaje pentru lucrători.

În mediul privat, salariile și facilitățile pentru angajați sunt încă mult sub nivelul celor din sectorul bugetar. În atragerea forței de muncă firmele românești concurează nu numai cu angajatorii din străinătate, dar și cu statul român.

În această perioadă pandemia de coronavirus a făcut necesare ample programe de investiții, o oportunitate pentru companii, dar ce șansă ar putea avea firmele românești să atragă fonduri?

Și vorbim de miliarde de euro. De exemplu, Banca Europeană de Investiții a creat un fond de garanție Covid-19 european de 25 de miliarde de euro, ce va permite exinderea sprijinului acordat companiilor europene până la 200 de miliarde euro – cu accent pe IMM-uri. Fondul Covid 19 se adaugă unei alte măsuri care a pus la dispoziție finanțare de 8 miliarde de euro pentru IMM-uri și întreprinderi medii din întreaga Europă.

Germania a crescut de la 1 aprilie salariu minim în construcții

La noi abia începând cu luna ianuarie a anului 2019 a fost impus un salariu minim brut pentru sectorul de construcții. Alte țări au de ani întregi această practică pentru a se asigura că au forță de muncă în construcții.

În România salariul minim brut în construcții este de 3.000 de lei, nivel care reprezenta 638 euro, la momentul intrării în vigoare a prevederii respective. La un program de lucru mediu de 166 de ore lunar, însemna 3,84 euro/oră. În prezent, cursul de schimb valutar a ajuns la peste 4,8 lei/euro, făcând ca salariul mediu brut în construcții să coboare la 625 euro, adică 3,76 euro/oră.

Astfel, salariul minim brut pentru constructorii din țara noastră este mai mic de peste trei ori decât al celor din Germania, de exemplu, țară care atrage lucrători calificați de la noi. Asta fără să mai ținem cont că asigură muncitorilor din construcții, indiferent de firma la care lucrează, protecție socială și o serie întreagă de avantaje.

În Germania salariul minim brut orar a fost impus tuturor angajatorilor din construcții în anul 2013 la nivelul de 11,05 euro/oră pentru grupa de salarizare 1 și de 13,70 euro/oră pentru grupa de salarizare 2.

După acest an au fost făcute nu mai puțin de șapte majorări, dintre care ultima la 1 aprilie 2020, fiind o creștere cu circa 3% față de nivelul din 2019.

Ca urmare, noul salariu minim brut asigurat lucrătorilor în construcții din Germania este de 12,55 euro/oră pentru grupa de salarizare 1 și de 15,40 euro/oră pentru grupa de salarizare 2.

Acest nivel al salariului minim brut în sectorul construcțiilor din Germania este mai mare

decât cel aplicat la nivelul întregii economii germane. Acesta din urmă a crescut de la 9,19 euro la 9,35 euro pe oră de la începutul anului 2020. Salariul minim legal prevăzut în Germania a fost stabilit pentru prima dată în anul 2015 la 8,5 euro/oră, în timp ce salariul minim pentru sectorul german al construcțiilor era aplicat încă din 2013.

Este evident că statul român nu poate impune în prezent firmelor de construcții plata unor salarii la nivelul celor din Germania în încercarea de a-i păstra în țară pe lucrătorii calificați.

Dar, guvernanții trebuie să identifice și să aplice măsuri care să facă posibilă creșterea salariilor de către angajatorii din construcții iar apoi să impună creșterea salariilor minime. Altfel, vom vedea în continuare cum forța noastră de muncă îmbogățește alte state și nu vom putea beneficia prea mult de fondurile alocate prin noul plan Marshall pentru revigoarea economiilor din Uniunea Europeană.  

Un comentariu;

Sus
Translate »