Pandemia de coronavirus și efectele asupra economiei impun adaptarea strategiilor de afaceri la noile realități. Iar asta trebuie făcut permanent pe măsură ce apar noi date. În creionarea noilor strategii contează și estimările analiștilor financiari privind evoluția în viitor a unor indicatori cum sunt cursul de schimb valutar sau rata inflației.
Or, ei sunt de părere că vom asista la deprecierea leului și la creșterea inflației. Nu a exista nicio opinie de apreciere a leului printre analiștii financiari, participanții la sondajul realizat de Asociația CFA Romania.
Valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8886 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9777 lei/euro (în condițiile în care anticipațiile individuale au variat între 4,8500 și 5,1500 lei/euro).
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (septembrie 2021/septembrie 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,94%.
Sunt de remarcat următoarele anticipații:
– 60% dintre participanți anticipează majorarea ratei inflației în următoarele 12 luni;
– peste 66% consideră supra-evaluate prețurile proprietăților imobiliare din marile orașe
– peste 73% anticipează majorarea primei de risc a României in urmatoarele 12 luni.
Sondajul din luna august 2020 mai relevă:
Durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondenților (70%) anticipează că acesta se va resimți puternic până în trimestrul II al anului 2021;
Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 8,3%;
Evoluția, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipațiilor este -4,7%;
Rata șomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipațiilor este 7,0%.
Modul de revenire a economiei. Cea mai mare pondere a respondenților (40%) anticipează revenirea de forma unui semn «radical», adică se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părți va fi lentă.
Analiștii au fost întrebați despre persistența modificărilor de comportament (de muncă, călătorie, cumpărături). Cele mai multe opinii sunt că aceste modificări de comportament vor fi permanente. O altă opinie este că vor fi de lungă durată (mai mulți ani), însă disruptive.
Citiți și:
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 6/septembrie 2020
