Previziunile economice ale Comisiei Europene privind Romania

Creșterea economică a României se va diminua în perioada următoare, pe măsură ce creșterea consumului privat va încetini si balanța negativă a exporturilor nete va crește, potrivit previziunilor economice ale Comisiei Economice.

Astfel, analiștii CE se așteaptă ca produsul intern brut al României să crească mai moderat în anii următori: 3,6% pentru 2018, 3,8% în 2019 și 3,6% în 2020.

Principalul motor al economiei, consumul privat, este în mod clar slăbit, în principal din cauza inflației care continuă să fie la un nivel ridicat.

Situația a fost generată de cresterea prețurilor la energie și efectele tot mai reduse ale politicilor publice care vizau creșterea veniturilor populației.

În această perioadă, investițiile vor rămâne la un nivel redus în România, dacă nu se îmbunătățește absorbția fondurilor europene.

Deficitul bugetar al României va continua să crească și va trece de valoarea de 3% din PIB, în special din cauza majorărilor semnificative ale salariilor și pensiilor din sistemul public. Astfel, deficitul bugetar va ajunge la cele mai ridicate valori din UE în perioada 2018-2020, crescând de la 3,3% în 2018, la 3,4% anul viitor, respectiv 4,7% în 2020.

În timp ce șomajul este așteptat să rămână în continuare la un nivel redus, piața muncii va continua să fie una tensionată.

Inflația a atins punctul culminant în primăvara anului 2018, dar se va tempera în anii următori. Totodată, datoria publică va urca, de la 35,1% anul acesta, la 38,2% în 2020.

Sunt câteva dintre previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene.

În aceeași perioadă la nivelul Uniunii Europene, se preconizează o creștere economică de 2,2% în 2018, 2,0% în 2019 și 1,9% în 2020. Condițiile de pe piața forței de muncă au continuat să se îmbunătățească în prima jumătate a anului 2018, creșterea ocupării forței de muncă rămânând constantă, chiar și în condițiile diminuării creșterii economice.

Situația internațională excepțional de favorabilă din 2017 a contribuit la susținerea unei activității economice puternice și a investițiilor. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului. Acest scenariu de referință este însă supus unui număr de riscuri negative.