Extinderile urbanistice necontrolate care nu pot pune la dispoziția locuitorilor toate facilitățile necesare unui trai decent vor fi evitate pe viitor în Cluj-Napoca, prin politica publică a primăriei în ceea ce privește dezvoltarea urbană.
Concret, Primăria Cluj-Napoca analizează o propunere prin care să pună la dispoziția marilor dezvoltatori planuri integrate și terenuri viabilizate, cu infrastructura de bază, urmând ca aceștia să plătească o taxă de urbanism pentru facilitățile deja puse la dispoziție.
Un prin exemplu concret în acest sens, unde s-ar putea pune în aplicare această taxă de urbanism este cartierul Sopor, unde Primăria realizează un masterplan și un PUZ, practic un proiect de urbanizare sustenabil, orientat spre generațiile viitoare și spre bună conviețuire.
Așadar, principiul de bază este creșterea calității vieții oamenilor în mediul urban prin soluții integratoare și inovatoare.
Primarul Emil Boc a spus:
„Prin această strategie de locuire creăm practic un abecedar al dezvoltării urbane, cu accent pe calitatea vieții și mobilitatea alternativă la mașină. În privința extinderilor Clujului, adică acolo unde se construiesc ansambluri imobiliare noi, regulile trebuie să fie foarte clare și uniforme pentru toți: la maxim 20 de minute de mers pe jos să existe toate facilitățile elementare – școală, creșă, grădiniță, centru de cartier, parc.
De asemenea, toate să aibă parcări pentru biciclete, puncte gospodărești îngropate și stații de încărcat pentru mașini electrice și, nu în ultimul rând, corelarea cu transportul în comun. Încet, dar sigur, orașul se îndreaptă spre era post mașină, chiar dacă pare un plan nepopular. Urmărim aplicarea acestor reguli în fiecare zonă a orașului unde vin investitori care doresc să dezvolte.
Avem în plan extensii pe care Primăria le coordonează în mod deliberat și organizat, un exemplu în acest sens fiind zona Sopor. Sunt 250 de hectare, private în totalitate, dar unde, pentru prima dată în România, o municipalitate își asumă un plan integrat de locuire, cu masterplan și PUZ care să stabilească din start bulevarde de 18 metri unde este cazul, școală, creșă, grădiniță, parc, centru de cartier și alte facilități pentru a putea da apoi investitorilor privați și proprietarilor șansa să se dezvolte organizat într-o comunitate care să aibă calitate.
Ne dorim să trecem la etapa următoare și analizăm să ne asumăm și realizarea utilităților fundamentale, expropieri pentru parcuri, pentru drumuri, pentru celelalte facilități, iar cei care vor construi vor plăti o taxă la Primărie care va acoperi aceste costuri.
Cu alte cuvinte, aici Primăria și-ar putea asuma și rolul integrator de a crea infrastructura elementară. Acești bani trebuie să fie privați, dar Primăria i-ar putea avansa inițial, iar dacă va fi nevoie vom lua și un credit pentru ca noi să realizăm această infrastructură fundamentală, după care investitorul să plătească o taxă stabilită de specialiști. Această taxă de urbanism se va aplica în cazul tuturor marilor dezvoltări care țin de peste 100 de hectare în Cluj”.
De asemenea, acesta a explicat și necesitatea realizării unor planuri integrate la nivelul tuturor localităților din zona metropolitană în așa fel încât dezvoltarea imobiliară să se facă având la bază un concept unitar.
Primarul Emil Boc a mai explicat:
„Clujul, ca zonă de locuire, nu mai poate rămâne în granițele interne. Din nefericire, legislația actuală nu ne permite să avem un control asupra a ceea ce se întâmplă în localitățile învecinate, deși ce se întâmplă acolo ne afectează pe toți. De aceea, la nivelul Asociației Municipiilor din România lucrăm la un proiect de lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane, luând ca model legi ale zonelor metropolitane din mai multe țări din Uniunea Europeană. Prin acest proiect ne dorim să conferim forță juridică planurilor integrate de dezvoltare urbană, de locuire și de mobilitate. Mobilitatea va permite dezvoltarea locuirii și în afara zonei metropolitane. De exemplu, centura metropolitană va deschide posibilități uriașe atât în ceea ce privește locurile de muncă, cât și locuirea. Prin implementarea proiectului trenului metropolitan și al metroului se vor deschide alte axe puternice de dezvoltare. Palierul următor de dezvoltare este realizarea unui plan integrat de dezvoltare cu comunele limitrofe din zona metropolitană. Regulile stabilite la Cluj se vor aplica și în Baciu, Florești, Apahida, Gilău și în toate comunele din aria metropolitană”.
Strategia de locuire este parte componentă a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2021 – 2030.
”Suntem primul oraș din România care lucrează la o strategie de locuire, în parteneriat cu Banca Mondială și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Aceasta se află în acest moment în primele faze de dezvoltare, dar am avut deja și câteva ateliere de lucru cu societatea civilă, cu reprezentanți ai dezvoltatorilor de proiecte rezidențiale, ai mediului universitar, arhitecți și reprezentanți ai administrației publice. Aceste grupuri de lucru vor continua și după această dezbatere, astfel încât toate ideile coerente și adecvate primite să fie incluse în strategia de locuire a zonei metropolitane Cluj”, a arătat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Cluj-Napoca și totodată coordonatorul CIIC.
Citiți revista ARENA Construcțiilor nr. 1/martie 2021
