Erdbewegung-Osteuropa

Programele de reabilitare termica nu incurajeaza folosirea materialelor de calitate

Deși programele de reabilitare termică ar trebui să aducă un impuls pieței de tâmplărie termoizolantă, în practică acest lucru nu se întâmplă deoarece se folosesc în general materiale necorespunzătoare.

“Programele de reabilitare termică nu reprezintă o cerere semnificativă acum. În orice caz nu constituie un colac de salvare. Majoritatea firmelor, mai ales cele mari, se feresc de lucrări de reabilitare sau dacă intră în asta atunci își asumă riscuri”, ne-a declarat Valentin Petrescu, președintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT).

Atribuirea contractelor pentru reabilitare termică după criteriul “prețul cel mai scăzut” încurajează utilizarea produselor de calitate inferioară. În plus, în structura costurilor, componenta vitrată a anvelopei nu este luată separat de componenta opacă.

“Licitațiile sunt câștigate de antreprenori la prețul cel mai mic. Atunci, antreprenorii fac presiune pe furnizori să le livreze la un preț cât mai mic, ca să atingă nivelul de cost angajat și atunci nu se mai pune ceea ce trebuie. Așteptăm să vină cererea pe proiecte de reabilitare termică, dar contează și ce calitate se cere”, subliniază președintele PPTT.

Chiar dacă există standarde de preț de cost elaborate de Ministerul Dezvoltării, care tratează și componenta de tâmplărie termoizolantă și condițiile tehnice minimale pe care aceasta trebuie să le întrunească , în practică ele nu sunt respectate, susține domnul Petrescu.

“Dacă s-ar respecta prețul din standard, atunci costul tâmplariei termoizolante ar fi cu mai mult de 50% peste ceea ce se plătește uzual acum la reabilitarea termică. Diferența este enormă!”, atrage atenția domnul Petrescu.

Standardele nu se respectă întrucât Inspectoratul de Stat în Construcții, instituția care trebuie să supravegheze această piață, nu face suficient pe acest palier, consideră președintele PPTT. De exemplu, ISC trebuie să controleze că marcajul “CE”, aplicat pe produsele folosite la reabilitarea termică, nu are în spate doar o hârtie, ci chiar este respectat un anumit nivel de calitate. “Poate că au marcaj produsele folosite la reabilitarea termică, dar cine ne asigură că se și implementează?”, subliniază domnul Petrescu.

Patronatul a încheiat un protocol cu ISC menit să vină în sprijinul activității de control a instituției pe această piață. Concret, PPTT se oferă să pună la dispoziție specialiști pentru crearea unor echipe mixte de control pe teren, împreună cu inspectorii ISC. “Ei să vină cu autoritatea, noi cu specialiștii”, explică domnul Petrescu.

Până acum ISC nu a dat însă curs acestei propuneri venite din partea patronatului, afirmă președintele PPTT.

În prezent, piața locală de tâmplărie termoizolantă este susținută de investițiile private și de exporturi, unde se pune preț pe calitate. Practic, ferestrele produse în România sunt la fel cu cele produse în Germania, întrucât se folosesc aceleași profile și tehnologii, argumentează domnul Petrescu.

Pe de altă parte, dacă s-ar intensifica proiectele de reabilitare termică finanțate din fonduri europene, există riscul să nu se găsescă suficienți constructori care să realizeze lucrările în condițiile în care sectorul se confruntă cu un deficit mare de forță de muncă. Inclusiv producătorii de tâmplărie termoizolantă se confruntă cu un deficit de angajați pe partea de producție și montaj, mai spune președintele PPTT.

 

 

Cititi revista ARENA Constructiilor

 ARENA Constructiilor nov – dec 2017 (click aici)coperta-ac8-mare  ARENA Constructiilor , oct 2017  (click aici) coperta-ac7

 

Sus
Translate »