Sărărcia energetică este conceptul care definește lipsa de acces la serviciile energetice moderne. Mai precis, accesul gospodăriilor la electricitate și la facilități de gătit curate (de exemplu, combustibili și sobe care nu provoacă poluarea aerului în case).
Accesul la energie este o condiție a dezvoltării umane. Starea de avere și dezvoltare a unei națiuni și a locuitorilor acesteia este strâns corelată cu tipul și amploarea accesului la energie. Cu cât sunt disponibile tehnologii mai eficiente și tehnologii mai eficiente de conversie a energiei, cu atât mai bune sunt condițiile de dezvoltare a indivizilor, a gospodăriilor, a comunităților, a societății și a economiei acesteia.
Experții de la Institutul pentru performanța energetică a clădirilor din Europa (BPIE) și Proiectul de asistență pentru reglementare (RAP) spun, într-un studiu recent, că familiile care trăiesc în sărăcie energetică sunt afectate cel mai rău pe parcursul lunilor de iarnă. În lunile reci ale anului, apartamentele nu sunt adesea încălzite suficient.
Temperaturile scăzute pot declanșa un spectru larg de boli (și din cauza creșterii formării mucegaiului), risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral, tromboză.
Efectele negative ale sărăciei energetice asupra sănătății mintale a persoanelor cu declicuri de venituri mai mici sunt semnificative. Condițiile de locuit slabe au un impact negativ asupra sănătății fizice și mintale (mecanism direct-material). Condițiile de locuit slabe sunt, de asemenea, parțial responsabile pentru inegalitățile în materie de sănătate între grupurile de venituri.
Institutul pentru performanța energetică a clădirilor din Europa (BPIE) și Proiectul de asistență pentru reglementare (RAP) recomandă introducerea unor standarde minime de performanță energetică pentru clădirile de stat închiriate populației. Ei susțin că sărăcia energetică este o problemă și în Germania, iar cei afectați sunt aproape exclusiv chiriași. Cu alte cuvinte, persoanele care suferă cel mai mult din problemele cauzate de sărăcia energetică, cum ar fi bolile respiratorii sau riscul crescut de accident vascular cerebral, au cea mai mică capacitate de a declanșa schimbări sau de a pune în aplicare renovări pentru a rezolva problema.
„Renovarea clădirilor este o strategie câștig-câștig-câștig, îmbunătățește calitatea vieții, reduce costurile asistenței medicale și protejează clima”, a declarat Oliver Rapf, Managing Director al BPIE. Prin urmare, standardele minime obligatorii ar trebui puse în aplicare pentru a încuraja o renovare profundă. ”
„Alte țări au aplicat standarde minime pentru clădirile cele mai ineficiente de ceva timp pentru a conduce renovarea. Mecanismul de finanțare poate fi proiectat pentru a evita sarcini financiare suplimentare pentru proprietari și locatari”, explică dr. Jan Rosenow, director european de program la RAP.
Cititi revista ARENA Constructiilor nr.6/sept 2018
