Oferte locuri de munca top
ARENA Constructiilor

UAR: Nu se impune modificarea legii in privinta timbrului arhitecturii

Menținerea timbrului arhitecturii este esențială pentru desfășurarea de programe culturale prioritare pentru arhitectură și nu există temei pentru modificarea legii, cu atât mai puțin pentru anularea acestei importante surse de finanțare, susține Uniunea Arhitecților din România (UAR).

Reacția vine după ce Senatul a adoptat recent, în mod tacit, o propunere legislativă vizând anularea timbrului de arhitectură, având ca beneficiari Uniunea Arhitecților din România și Ordinul Arhitecților din România.

“Nu se impune modificarea legii în privința timbrului arhitecturii; în acest sens nu sunt argumente, temeiuri și considerente necesare, suficiente și serioase. Acum, avem nevoie de exerciții de admirație, de respect, de valoare recunoscută, de încredere în judecata breslei, de iubire față de tinerii care se afirmă, ca să ne putem așeza și să judecăm drept. Pentru asta nu avem nevoie și nu poate fi considerată, sub nicio formă, o prioritate modificarea legii timbrelor culturale”, ne-a declarat arh. Ileana Tureanu, președintele Uniunii Arhitecților din România (UAR).

Veniturile din timbrul arhitecturii îi permit UAR, cea mai veche uniune de creatori din România, să desfășoare programe culturale specifice, programe pentru care are statut de utilitate publică, dobândit prin Hotărârea Guvernului nr. 1361/2000 și pentru care a fost decorată, de către președintele României, în 2015, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria I ”Arhitectură”, subliniază doamna Tureanu.

În arhiva UAR, sunt incluse lucrări/publicații semnate de arhitecți consacrați, încă din  anii ’50, ’60, în care se menționează că au fost editate “din fondul de creație” al UAR, fond pus la dispoziție de statul român.

În activitatea actuală a UAR, veniturile din timbrul arhitecturii au fost utilizate pentru programe și proiecte culturale strategice, prioritare pentru arhitectură și programe și proiecte culturale de punere în valoare a monumentelor istorice aflate în proprietatea Uniunii Arhitecților, astfel:

– finanțarea revistei Arhitectura, cea mai longevivă publicație de profil din Europa (a apărut în 1906);

– finanțarea funcționării celei mai mari biblioteci private de specialitate din România – aprox. 20.000 unități biblioteconomice, din care 1.700 colecții speciale (inclusiv carte rară);

– finanțarea funcționării unei arhive formată din proiecte de arhitectură, diapozitive, straifuri de filme, fotografii, filme, fotografii pe suport de sticlă, pinacotecă (bunuri provenite fie prin achiziții și/sau donații ale unor arhitecți consacrați sau descendenți ai acestora; în acest moment, o serie de planșe aflate în arhiva de proiecte reprezintă România la ampla expoziție comemorativă a Europei Centrale de la Cracovia;

– finanțarea activității centrelor culturale deținute de UAR – Centrul cultural ”Casa cu blazoane”, aflat în comuna Chiojdu, județul Buzău (realizat din fonduri proprii și fonduri europene, axa prioritară ”Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”); Centrul Cultural Sinaia, Centrul de Cultură Arhitecturală București;

– finanțarea programelor și proiectelor culturale și editoriale organizate în țară de către structurile teritoriale ale UAR;

– finanțarea unor programe culturale prioritare – Bienala Națională de Arhitectură, Bienala de Arhitectură de la Veneția.  Bienala Națională de Arhitectură 2018, anul Centenarului, s-a organizat în mai multe orașe ale României (Brăila, Cluj-Napoca, Oradea, Iași, Sibiu, Târgu-Mureș); Reprezentarea națională la Bienala de Arhitectură de la Veneția, organizată de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Roman și Uniunea Arhitecților, se face în urma unui concurs național cu premii acordate de UAR, din timbrul arhitecturii;

– UAR finanțează premii pentru excelența în arhitectură;

– UAR drulează un program social complex, care, în conformitate cu prevederile legii timbrelor culturale, acordă alocații nerambursabile pentru arhitecții aflați in dificultate.

Având în vedere toate cele enumerate, efectele unei eventuale eliminări a timbrului de arhitectură sunt evidente. “Eu nu pot să cred că se gândește cineva că cea mai longevivă Asociație de creatori din România, înființată în 1891, cu activitate neîntreruptă de peste 125 de ani, breasla arhitecților, poate să primească acest «cadou» cu ocazia Centenarului și a Anului European al Patrimoniului Cultural!”, afirmă președintele UAR.

În opinia domniei sale, cadrul legislativ privind timbrele culturale poate fi însă îmbunătățit, în primul rând în ceea ce privește normele metodologice de aplicare a legii timbrelor culturale (norme a căror îmbunătățire se face prin ordin comun emis de ministrul culturii și ministrul finanțelor publice).

Timbrul de arhitectură este parte integrantă a unei categorii mai largi, denumite generic “timbre culturale” – reprezentând modalitatea actuală găsită de legiuitor, la propunerea Ministerului Culturii, pentru a sprijini și susține creația și excelența în teatru, literatură, artă plastică, cinematografie, arhitectură și muzică.

“Timbrul cultural – sub toate formele sale – este «gestul» de respect și solidaritate al societății față de creatorii – fie ei scriitori, poeți, pictori, compozitori, arhitecți, actori și regizori – și a existat întotdeauna, sub diferite denumiri. Chiar și in anii «negri»! Și niciodată nu a fost «radiat», pentru că nimeni nu a nesocotit rolul mobilizator al artei și identitatea culturală națională”, atrage atenția președintele UAR.

Recent, Senatul a adoptat în mod tacit (prin depășirea termenului pentru deliberare) o propunere legislativă care vizează anularea taxei pentru timbrul de arhitectură. Proiectul urmează să intre în dezbatare și la Camera Deputaților.

Inițiatorii propunerii au motivat că organizațiile arhitecților nu ar trebui să fie finanțate din fonduri publice, colectate de autoritățile locale. De asemenea, au susținut că nu poate fi analizată eficiența cheltuirii acestor fonduri.

 

 

 

Citiți și:

Cazinoul din Constanta, pregatit pentru inceperea reabilitarii

34 mil euro pentru revitalizarea unei zone urbane

Peste 50 ha, pregatite pentru dezvoltarea de locuinte individuale

 

 

 

Citiți revista ARENA Construcțiilor nr.8/ nov-dec 2018

Sus
Translate »