Guvernul propune stabilirea unei condiții suplimentare pentru deschiderea procedurii de insolvență și anume ca debitorul să poată obține deschiderea procedurii numai în cazul în care cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului.
Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență, această măsură urmărește asanarea mediului economic, prin limitarea utilizării abuzive a procedurii insolvenței, strict pentru evitarea plății obligațiilor fiscale către bugetul public.
Se crează, astfel, o excepție de la regula generală prin care debitorul care are o obligație de minim 40.000 lei, poate intra în mod voluntar în insolvență.
Oficialii vor ca, prin adoptarea unor reguli specifice, să preîntâmpine faptele care generează sau ar putea să genereze fenomene economice negative, prin neplata sistematică a obligațiilor fiscale către bugetul public.
Ei propun măsuri pentru consolidarea independenței administratorului și lichidatorului judiciar provizoriu în raport cu debitorii și creditorii prin inistituirea unei noi modalități de desemnare a acestuia, precum și prin extinderea interdicției de a cumula funcția de administrator/lichidator al debitorului și al unui creditor al acestuia inclusiv în situația în care nu există contestații legale de creanța acelui creditor.
Guvernul preconizează măsuri prin care să se elimine o eventuală sursă de conflict între interesele creditorilor și cele ale debitorului, atunci când administratorul special, care înlocuiește organul statutar ale debitorului, are și calitatea de creditor.
Astfel, se propune ca raportul administratorului/lichidatorului să cuprindă informații privind respectarea obligațiilor fiscale, referitoare la obținerea sau necesitatea actualizării autorizărilor/autorizațiilor pentru desfășurarea activităților, a actelor încheiate de organele de control și onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalității de calcul al acestuia.
Același proiect de Ordonanță de Urgență mai propune și stabilirea sancțiunii de respingere a cererii de deschidere a procedurii și în situația în care nu este notificat organul fiscal cu privire la deschiderea procedurii.
Guvernul propune instituirea unui termen de 10 zile de analiză, de către administratorul judiciar, a cererilor de plată pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență și instituirea unui mecanism de sancționare progresivă a administratorului judiciar în cazul nerespectării acestui termen, respectiv acordarea dreptului creditorului care a formulat cererea de plată de a solicita aplicarea unei amenzi și înlocuirea administratorului de către judecătorul sindic. Se urmărește astfel evitarea situațiilor de tergiversare a soluționării acestor cereri cu efecte negative asupra creditorului bugetar.
Proiectul propune includerea unui text care să prevadă admiterea la masa credală, sub condiție rezolutorie, până la finalizarea acțiunii în contencios, a creanțelor fiscale constatate printr-un act administrative fiscal contestat.
De asemenea, proiectul propune prevederi legate de posibilitatea reducerii creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulative mai multe condiții.
Totodată, sunt propuse dispoziții care să prevadă posibilitatea reducerii creanței bugetare, astfel încât regulile în materia concurenței să poată fi respectate.
În momentul de față sunt peste 6000 de societăți aflate în procedura insolvenței, în perioada de observație, față de care nu poate opera procedura conversiei creanței bugetare în acțiuni și față de care procedura de restructurare a creanței bugetare (reducerea cu până la 50% a creanțelor negarantate și a instituirii unor criterii pe baza cărora creditorul bugetar aprobă planul de reorganizare) ar fi benefică în planul de reorganizare, cu îndepliniarea criteriilor introduse prin măsurile impuse.
Pentru evitarea întârzierilor în soluționarea cererilor de intrare în faliment, la cererea titularului unei creanțe curente, se propune instituirea unui termen de maxim 30 de zile de la înregistrarea cererii.
Se propune stabilirea obligației administratorului/lichidatorului judiciar de a promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale a persoanelor ce au contribuit la starea de insolvență a debitorului, dacă acestea au fost identificate, precum și reducerea de la 50% la 30% a valorii creanței creditorului ce are legitimitate procesuală active în această materie.
Totodată, va fi eliminat termenului de 2 ani de la data proununțării hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii de insolvență în care ar putea fi introdusă acțiunea de atragere a răspunderii, această prevedere fiind în defavoarea creditorilor, restricționarea exercitării uneia dintre modalitățile de recuperare a creanțelor.
Cititi revista ARENA Constructiilor nr.6/sept 2018
